ÎPS Mitropolit Acad. Dr. Antonie Plămădeală – condamnat de către autoritățile comuniste și exclus din monahism

  

ÎPS Mitropolit Acad. Dr. Antonie Plămădeală – condamnat de către autoritățile comuniste
și exclus din monahism     

“Ce înseamnă pentru mine Basarabia? Ce pot să însemne pentru cineva mama, tata, locul unde a văzut lumina zilei? Sigur că de acel loc este legat pentru toată viața, pentru întreaga existență. Locul nu e ceva întâmplător el înseamnă soarele sub care te-ai născut, pământul, râurile, vântul, tot ceea ce alcătuiește ființa noastră omenească. Basarabia înseamnă pentru mine casa părintească ori, cum foarte frumos se spune pe acolo, baștina”. Antonie Plămădeală, Basarabia, Sibiu, 2003, p. 28

Mitropolitul Antonie, cu numele de mirean Leonid Plămădeală, s-a născut la 17 noiembrie 1926 în comuna Stolniceni, jud. Lăpușna, în familia cântărețului bisericesc Vasile Plămădeală.  După absolvirea școlii primare din localitate a învățat la Seminarul Teologic din Chișinău, în vara anului 1939 era transferat în clasa a 3-a. Datorită refugiului din 1944, ultimele două clase seminariale le-a învățat la Seminarul “Nifon Mitropolitul” din București. În perioada anilor 1945-1948 își continuă studiile la Facultatea de Teologie din București, ultimul an de studii îl urmează în anul universitar 1948-1949 la Institutul Teologic de grad Universitar din Cluj. Din cauza implicării în organizații studențești anticomuniste a fost supus unor hărțuieli din partea autorităților politice de atunci. Iată ce își amintea mai târziu Mitropolitul: “în 1948, când eram la sfârșitul anului trei de teologie am prins de veste că sunt urmărit. A trebuit să mă fac dispărut [...], am fugit tocmai la Baia Mare, ca să mi se piardă urmele”. S-a angajat acolo mai întâi pedagog, apoi profesor la o școală mineră. În primăvara anului 1949, află că fusese judecat de tribunalul militar București și “condamnat la șapte ani de temniță grea, acuzat de articolul Crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”.

După susținerea tezei de licență, viitorul mitropolit a mers la Mănăstirea Prislop unde a fost tuns în monahism. Fiindcă “Securitatea i-a dat de urmă”, pleacă la București, apoi la Schitul Crasna din județul Gorj, Mănăstirea Slatina, jud. Suceava, Mănăstirea Râșca și Dragomirna. În luna august a anului 1953 a fost hirotonit în treapta de ieromonah.

În anul 1954, ieromonahul Antonie Plămădeală a fost arestat. “Am fost condamnat la patru ani temniță grea – își amintea Mitropolitul – În închisoare am stat cu oameni mari, chiar celebri, ai istoriei românești”. A stat în penitenciarul din Iași, în cel din București, apoi la Jilava până în anul 1956, când a fost grațiat. Urmează apoi Cursurile de Doctorat la Institutul Teologic din București, până în anul 1959, când datorită Decretului 410 va fi scos din monahism, din cler și exmatriculat de la studiile doctorale. A fost nevoit să muncească la negru, apoi să se angajeze în calitate de muncitor la o întreprindere de mase plastice, unde a lucrat până în anul 1968.

“Deoarece nu întrerupesem nici pentru o clipă legătura cu biserica – își amintea Î.P.S. Antonie – Patriarhul Justinian, care mă vedea în fiecare duminică la Catedrală, m-a chemat la el și mi-a spus că e posibilă reînregistrarea mea în monahism”. La scurt timp, viitorul mitropolit a fost numit secretar general al Institutului Teologic din București. În toamna anului 1968 pleacă cu o bursă de studii la o instituție catolică de rang universitar de lângă Oxford, unde și-a făcut teza de doctorat. În anul 1972 susține în cadrul Institutului Teologic din București al doilea examen de doctorat.

La 15 decembrie 1970, Sf. Sinod l-a ales Episcop – Vicar patriarhal, cu titlul Antonie Ploieșteanul. În 1979 a fost ales Episcop al Buzăului și în 1982, Arhiepiscop al Sibiului și Mitropolit al Ardealului, unde a păstorit timp de 23 ani. Mitropolitul Antonie a scris foarte multe studii, a organizat și a dezvoltat învățământul teologic, a ctitorit multe biserici și mănăstiri. A activat și pe plan teologic și ecumenic, contribuind mult la dezvoltarea relațiilor interbisericești, interconfesionale și interreligioase. Datorită scrierilor sale, Mitropolitului i se acordă titluri academice de Doctor Honoris Causa, primind astfel de titluri de la Facultatea de Teologie din Presow – Cehoslovacia, de la Universitatea din Oradea, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu. A fost declarat membru de onoare al Academiei Române și al Academiei din R. Moldova.

Pe parcursul activității sale, Mitropolitul Antonie Plămădeală a fost decorat cu mai multe ordine: “Sf. Petru și Pavel”, acordat de către Patriarhia Antiohiei; “Sf. Mormânt”, acordat de Patriarhia Ierusalimului; “Crucea de aur a Sf. Rombault”, acordată de Primatul Belgiei; “Crucea papală”, acordată de Papa Paul al VI-lea; “Sf. Metodiu și Chiril”, acordat de Patriarhia Bulgară; “Sf. Serghie de la Radonej”, acordat de Patriarhia Moscovei ș.a.

Mitropolitul Antonie trece la Domnul la 29 august 2005. Slujba înmormântării a fost oficiată la 1 septembrie în Catedrala din Sibiu, apoi înmormântat în cimitirul Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, jud. Brașov.

                                      Protoiereu Ioan Lisnic