Zaharia Husărescu -
şef al Siguranţei Generale din Basarabia
Zaharia
Husărescu (cunoscut și sub numele de Zinovie), fost şef al Siguranţei Generale dîn
Basarabia, născut la 6 iulie 1876, în com. Kitai, jud. Ismail. Tatăl său, Ion
Husărescu era primar în acea localitate. În 1878, familia Husărescu se
stabilește cu traiul la Tulcea, după cedarea de către Turcia Rusiei, județelor
din sudul Basarabiei. În anul 1899 este mobilizat în armată, apoi își începe
studiile la Universitatea din București, Facultatea de Drept.
După absolvirea studiilor în 1906, s-a angajat la poliție, în funcție de
comisar clasa a II-a. A lucrat în poliţia din Galaţi, Râmnicu Vâlcea, Sinaia,
Alexandria, Corabia, Sulina, Roşiori de Vede și Buzău. În timpul Primului
Război Mondial a fost delegat al Siguranţei Generale a Statului pe lângă
Armatele a IV-a şi a IX-a ruse şi conducător al biroului de contrainformaţii.
În anul 1918, după Unire, este transferat la Poliţia punctului de frontieră
Cetatea Albă. Apoi, a fost inspector de poliţie la Prefectura poliţiei
Chişinău, prefect de poliţie clasa I-a la Prefectura poliţiei Cetatea Albă, din
15 iulie 1920, subinspector general clasa I-a în Subinspectoratul General al
Siguranţei din Basarabia al Direcţiei Poliţiei de Siguranţă, apoi, din 21
aprilie 1921 subinspector general al Siguranţei în Direcţiunea Poliţiei şi
Siguranţei Generale a Statului, însărcinat cu conducerea Subinspectoratului
General al Siguranţei din Basarabia. În calitatea sa de şef al Siguranţei
Basarabiei, a descoperit peste 40 de organizaţii comuniste. A descoperit
numeroşi curieri comunişti și a contribuit la înăbuşirea răscoalei de la Tatar
Bunar din 1924. A
scris și a publicat ,,Mişcarea subversivă din Basarabia’’, în 1924 şi
,,Mişcarea revoluţionară de la Tatar-Bunar’’, în 1925. A fost decorat cu,
Cavaler al Legiunii de onoare, ofițer al Academiei franceze, ofițer al
instrucțiunii publice (franceze), Leul Alb în gradul de Comandor (cehoslovacă),
Vulturul Alb în gradul de ofițer (poloneză), ordinul Sf. Sava în gradul de
Comandor (sârbă), ordinile Sf. Stanislav și Sf. Ana în gradul de Comandor
(ruse), ordinile Coroana României și Steua României, medaliile Bărbăție și
Credință și Răsplata muncii pentru Biserică cl. I (române). Din cauza unor
intrigi politice, în anul 1930 este pensionat. A
locuit în continuare la București. În 1949, Zaharia Husărescu a fost arestat de
autorităţile comuniste şi dus la Târgu Mureş pentru cercetări. A fost judecat
pentru „crimă de activitate intensă contra clasei muncitoare şi a mişcării
muncitoreşti”. Perioada de detenție a petrecut-o în penitenciarele Târgşor, Făgăraş şi Jilava. A
decedat la 9 februarie 1959, din
cauza condiţiilor inumane și maltratărilor, fizice și morale la care erau
supuși cei întemnițați.
Protoiereu Ioan Lisnic
