Preotul Ștefan Serbin –
condamnat la moarte prin împuşcare
Preotul
Ștefan Serbin s-a născut la 2 ianuarie 1877 în familia lui Grigore Serbin din
localitatea Mahala, suburbia orașului Dubăsari. Avea studiile școlii populare,
celelalte cunoștințe le-a căpătat prin autoinstruire. În anul 1929, devine
cântăreț la biserica din Roghi, Dubăsari, apoi, este transferat de către
autoritățile bisericești, cântăreț la biserica din satul său natal. În perioada
1916-1917 a fost mobilizat în armată și după revenire a continuat activitatea
sa de cântăreț bisericesc. A fost hirotonit în trepta de diacon în anul 1925 și
în 1930, hirotonit preot pe seama bisericii din localitatea Goian, Dubăsari,
apoi transferat la biserica din Mahala.
La
6 martie 1931, părintele Ștefan Serbin a fost arestat de către colaboratorii organelor
GPU din RASSM și încarcerat în închisoarea din Tiraspol. Deși hotărârea
inițierii anchetei și arestării a fost întocmită abia la 18 martie. Împreună cu
părintele Ștefan au mai fost arestați și acuzați de activitate antisovietică,
încă cinci preoți transnistreni: Leonid Gonciarov, protopop și preot la
biserica din Delacău, raionul Grigoriopol; Grigore Chirilenco, preot la
biserica din Lunga, raionul Dubăsari; Serghie Slavinschi, preot la biserica din
Dubăsari; Grigore Orlov și Iacob Parabin, locuitori ai orașului Dubăsari.
În
rechzitoriul din 25 mai 1931 se scria cum că preoții sus numiți, “vorbeau între ei pe teme antisovietice, despre
necesitatea unei lupte împotriva puterii și manipularea enoriașilor din parohii
în spiritul rezistenței împotriva tuturor activităților organizate de către
putere /colectivizarea, campania de semănat, planurile impozitelor financiare
ș.a.\ Cu scopul desfășurării unei
agitații contrarevoluționare și răspândirea zvonurilor provocatoare, foloseau
fanatismul religios al credincoșilor și unele momente de nemulțumire ale unor
țărani [...] Pentru schimbul de
informării, de păreri și stabilirea unor planuri de măsuri în activitatea lor
antisovietică, membrii grupării se întâlneau des la Dubăsari, în zilele de
piață, în casa preotului Chirilenco Grigore din Lunga, sub pretextul diferitor
sărbători bisericești și de familie. Erau informați și primeau instrucțiuni de
la preotul Gonciarov Leonid, în timpul vizitei acestuia a parohiilor cercului
protopopiei [...] Activitatea acestei
grupări a dus la întârzierea colectivizării satelor din raionul Dubăsari și
provocarea unor dificultăți în desfășurarea acțiunilor întreprinse de către
partid și puterea locală”.
Despre
preotul Ștefan Serbin se menționa în rechizitoriu, cum că “întreținea legături
cu ceilalți membri ai grupării. Instrucțiunile primite din partea grupării
antisovietice erau executate prin intermediul rudelor sale din satul de
baștină, majoritatea fiind țărani înstăriți. Cu scopul desfășurării unei
agitații antisovietice, se folosea de fanatismul religios al maselor, prin
răspândirea unor zvonuri provocatoare
[…] Acuzatului Serbin Ștefan i se incriminează articolul 54-10,
CP al RSSU”. Părintele Ștefan a respins toate acuzațiile aduse în adresa sa.
Judecata
a avut loc la 17 iulie 1931, în cadrul ședinței speciale a consiliului GPU din
RSSU, părintele Ștefan Serbin fiind condamnat la 3 ani de surghiun și deportat
în Kazahstan. După ispășirea termenului de deportare, se reîntoarce la locurile
natale. Dispunem de date că, la începutul anului 1938, părintele se afla în
orașul Pervomaisk (Olviopol), regiunea Odesa. După închiderea bisericilor din
RASSM, majoritatea preoților transnistreni erau deportați din “zona de
frontieră” în orașul Pervomaisk.
La
9 martie 1938, părintele Ștefan a fost arestat de către agenții organelor NKVD
din regiunea Odesa, fiind învinuit de spionaj în favoarea României și
încarcerat în închisoarea din Odesa. Judecata a avut loc la 25 septembrie 1938,
în cadrul ședinței troicii NKVD, fiind condamnat conform articolului 54-6,
54-10 CP al RSSU, la pedeapsa capitală,
moarte prin împușcare. Sentința de judecată a fost executată la 1 octombrie
1938.
Extras din cartea:
Protoiereu Ioan LISNIC, Clerici ortodocși din Basarabia și Transnistria în
închisorile comuniste, Iași, Editura Stef, 2019, p. 114-116.
