Preotul Vasile Ștefănescu, împrenă cu fiica sa –
omorâți în cel mai groaznic mod
Vasile Ștefănescu s-a născut în anul 1894[1],
în com. Dumitrești, jud. Ismail[2]. A
învățat la Școala Eparhială din Ismail[3] și
la Seminarul Teologic din Chișinău[4].
După absolvirea studiilor teologice a fost numit cântăreț la Biserica
„Acoperemântul Maicii Domnului” din orașul Chilia Nouă, cu începere din luna
mai 1918.
La 8 septembrie 1919, cântărețul bisericesc Vasile Ștefănescu a fost
hirotonit în treapta de diacon, de către PS Dionisie Episcop al Ismailului și
la 15 septembrie, în trepta de preot[5].
În aceeași zi a fost numit paroh la Biserica „Sf. Arh. Mihail” din com.
Vasilevca, jud. Ismail, de către ÎPS Nicodim Arhiepiscopul Chișinăului și
Hotinului[6].
Părintele Vasile Ștefănescu a slujit la biserica din Vasilevca, până la 1
mai 1928, când potrivit cererii înaintate a fost transferat de către PS Iustinian
Episcopul Cetății Albe–Ismail, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din
localitatea Fântâna Zânelor, jud. Ismail. Pentru activitate pastorală și
misionară, părintele a fost gratificat cu mai multe distincții bisericești, în
1923, 1928[7] și
în 1932. În componența familiei preotului erau următoarele persoane: soția
Maria, fiica fostului cântăreț bisericesc Porfirie Brăguță, decedat; copii:
Vitalie, născut la 2 februarie 1920, Tamara, născută la 4 noiembrie 1923 și
Sofia, născută la 5 aprilie 1927. Părintele avea 13 desetine de pământ, rămas
de la părinții lui, în com. Dumitrești, jud. Ismail[8].
La 19 decembrie 1932, la o depărtare de 5 km de orașul Ismail, părintele împreună
cu fiica sa Sofia, care avea vârsta de 6 ani neâmpliniți, au fost atacați de
niște răufăcători, care i-au jefuit, apoi i-au omorât, batjocorind trupurile
lor în cel mai groaznic mod, apoi i-au aruncat într-o fântână din apropiere. Această
crimă odioasă a fost descoperită peste două zile și în următoarea zi după
descoperirea crimei, au fost găsiți făptașii. Trupurile neânsuflețite ale
preotului și a fiicii lui, au fost duse la morga orasului Ismail, apoi au fost
transportate la Biiserica „Sf. Femei Mironosițe” din oraș.
Sf. Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail, înainte de slujba
înmormântării a rostit o cuvântare, în care menționa, “că victimile, din mila
lui Dumnezeu, au primit botezul cu sânge, ca și cei nenumărați mucenici ai
veacurilor primare creștine și vor căpăta răsplata cuvenită în Casa Tatălui
Ceresc, fiind-că sângele vărsat i-a spălat de toate păcatele, făcute cu voie
sau fără voie în viața lor pământescă”[9].
În timpul prohodului sa vorbit și despre decăderea morală a tineretului de la
mahalalele orașului “răzvrătiți de propaganda bolșevică și comunistă”.
Cei decedați au fost înmormântați în cimitirul Bisericii „Sf. Femei
Mironosițe” din Ismail[10]. Potrivit unor
informații ale localnicilor, în anul 1984, o parte de mormintele din cimitir au
fost strămutate, după care, întreaga suprrafață a cimitirului a fost nivelată.
Protoiereu Ioan Lisnic
[1]„Anuarul Eparhiei Chişinăului şi Hotinului”, Chişinău, 1922, p. 141.
[3]Кишиневскiа Епархiальныя Въедомости (KEB), еженедъльное изданie, nr.
27, 1911, p. 237.
[4] KEB, nr. 26, 1913, p. 218.
[5] Arhiva din Odesa, filiala Ismail, F. 110, inv. 1, d. 430, f. 149.
[7] Arhiva din Odesa, filiala Ismail, F. 110, inv. 1, d. 430, f. 149.
[8] „Buletinul Episcopiei
Cetăţii Albe – Ismail”, nr. 7, 1932, p.
7.
[9] Groaznica asasinare a preotului Vasilie Ștefănescu. În:
„Buletinul Episcopiei Cetăţii Albe – Ismail”,
nr. 1, 1933, p. 28-29.
[10] Ibidem.
