Preotul Teodor Cuciulschi – judecat la ani grei de temniță

Preotul Teodor Cuciulschi –
judecat la ani grei de temniță

S-a născut la 3 iulie 1900. După absolvirea Seminarului Teologic în anul 1921, a fost hirotonit preot. În 1925 a fost numit cleric la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din localitatea Noua Suliță, jud. Hotin. Pentru activitate pastorală și misionară desfășurată în parohie, la sărbătoarea Sf. Paști din anul 1930, a fost gratificat cu distincția bisericească camilauca. Îndeplinea și funcția de secretar al protieriei cercului IV Hotin.

În anul 1931 a fost transferat în funcția de paroh al Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” din Cotiujeni, jud. Hotin. Căutând să trezească în sufletele păstoriților săi „simțul de pioasă aducere aminte și recunoștință față de acei care și-au pus sufletul lor pentru apărarea Țării și a semenilor lor”, din inițiativa cucerniciei sale a fost constituit un comitet pentru înălțarea unui monument în amintirea eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. Monumentul a fost sfințit și inaugurat la 9 iunie 1932. Pe părțile laterale ale monumentului erau înscrise  numele celor 71 de ostași, originari din Cotiujeni, căzuți pe câmpul de luptă.

În zilele de 13-14 iulie 1936 au fost organizate în orașul Bălți, Cursuri misionare. La aceste cursuri părintele Teodor Cuciulschi a vorbit despre cauzele care au provocat și mențin stilismul, despre mijloacele de îndreptare a situației și intensificarea misionarismului. A fost înscris în echipa misionară eparhială. Era și conducător de Cerc pastoral. La 6 aprilie 1938, în cadrul ședinței Cercului cultural care a fost desfășurată în parohia Nelipăuți, Hotin, părintele Teodor a vorbit despre  „Noua Constituție”.

Printre cucernicii preoți care s-au încsris pentru a face misionarism în cadrul Misiunii Ortodoxe din Transnistria era înscris și părintele Teodor Cuciulschi. Astfel, la 1 noiembrie 1941 a fost detașat în Misiunea din Transnistria, parohia Cotiujeni fiind deservită începând cu acea dată de către preotul Ioan Dumitriu.

După anul 1944, fiind învinuit de propagandă antisovietică, a fost arestat de către agenții Ministerului Securității de Stat (MГБ) din RSSM și judecat. Despre viața lui de mai departe nu se cunoaște nimic. 

                                  Protoiereu Ioan Lisnic

                                                                     

                                                   

Preotul Teodor Cuciulschi

                                           

 

Preotul Antonie Ștefârță – arestat pentru activitate pastorală

Preotul Antonie Ștefârță –
arestat pentru activitate pastorală

S-a născut la 14 martie 1902. După absolvirea Seminarului Teologic în anul 1926, a fost hirotonit preot și numit la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din        Poiana Cunicii, jud. Soroca. În ziua sărbătoririi Sf. Paști din anul 1930 părintele Antonie a fost gratificat cu distincția bisericească bedernița.

La 20 iunie 1930, P.S.Visarion al Hotinului (1923-1935), împreună cu consilierii eparhiali a cercetat canonic parohia Poiana Cunicii. Iată și unele impresii ale vizitatorilor: „Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, e veche, are nevoie de reparație  exterioară și interioară, în care privință preotul Antonin Ștefârță a făcut demersurile necesare. Curtea bisericii, bine împrejmuită și întreținută curat. Alături de biserică se află terenul pentru casa parohială, care lipsește în această parohie, din care pricină parohul mult îndură, înghemuindu-se într-o cameră, închiriată în locul băncii populare din localitate, amenințat însă și de aici să fie evacuat. Toate sforțările din parte părintelui paroh până acum n-au dat rezultatul dorit și problema casei parohiale rămâne nerezolvată”. Problema locuinței preotului paroh a fost soluționată odată cu construcția casei parohiale. Pe parcursul anului 1934, biserica din Poiana Cunicii a fost reparată capital, lucrările de reparație erau estimate la suma de 178.013 lei. La 1 februarie 1938 a fost transferat la Biserica „Sf. Treime” din Grimăncăuți, jud. Hotin.

În perioada primului an de ocupație sovietică (1940 – 1941), din cauza lipsei de preoți, părintele Antonie Ștefârță a suplinit mai multe parohii. Stabilindu-se la Briceni, săvârșea slujbe religioase în zile de duminică și la sărbători în bisericile din împrejurime. La îndemnul autorităților de a se lepăda de preoție, părintele le răspundea cu tărie cum că „jurământul dat la hirotonie trebuie păstrat până la mormânt cu cea mai mare sfințenie”. Deseori era batjocorit de cei fără de Dumnezeu. Pentru a achita impozitul impus a vândut până și covoarele din locuința sa. A avut curajul să săvârșească și parastase pentru Eroii Neamului. Astfel, la 23 mai 1941, cu o duminică înainte de Înălțarea Domnului a săvârșit rugăciuni de pomenire în satul Tabani, citind și lista ostașilor căzuți în Primul Război Mondial. Înainte de retragerea trupelor sovietice a fost prevenit de câțiva buni creștini ca să nu se întoarcă la locuința sa. Pentru a scăpa de arestare a petrecut câteva nopți în cimitir și în podul casei unei rude.

După eliberarea Basarabiei, la cererea cucerniciei sale, a fost înscris în lista preoților misionari pentru Misiunea Ortodoxă din Transnistria. Pentru merite în activitatea misionară și pastorală  desfășurată în parohiile din Transnistria a fost numit în funcția de subprotopop al raionului Iarâșev-Moghilău. În vara anului 1943, părintelui Antonie i-au fost aduse mulțumiri publice și binecuvântări arhierești pentru donația a 120 crucilițe cu panglice elevilor Gimnaziului „Ieremia Movilă” din orașul Moghilău.

Odată cu reinstaurarea puterii sovietice, părintele Antonie Ștefârță a fost supus represiunilor. A fost arestat și judecat. Despre viața lui de mai departe nu se cunoaște nimic. 

                                Protoiereu Ioan Lisnic

Preotul Leonid Antonovici – judecat pentru propagandă antisovietică

Preotul Leonid Antonovici –
judecat pentru propagandă antisovietică

Biserica din Sturzești, jud. Bălți

S-a născut în anul 1912 fiind originar din s. Sturzești, jud. Bălți. După absolvirea studiilor Facultății de Teologie a fost hirotonit preot. O perioadă de timp a fost paroh al Bisericii ”Sf. Arh. Mihail„ din Rucșin, jud. Hotin. Localitatea Rucșin fiind la o depărtare de 3 km de Hotin, la data de 29 martie 1936, a participat la slujba arhierească săvârșită în catedrala orașului de către P.S. Episcop Tit al Hotinului (1935-1940). La sfârșitul Sf. Liturghii, părintele Leonid Antonovici a ținut o predică, vorbind despre adevărata biserică ortodoxă.

În anul 1939 a fost transferat la Biserica ”Sf. Nicolae„ din Iabloana (Glodeni), jud. Bălți, unde a slujit fără întrerupere până la 16 noiembrie 1945. A continuat activitatea pastorală și în perioada primului an de ocupație sovietică (1940-1941), fiind supus la diferite încercări de cei fără de Dumnezeu. Era silit să părăsească casa parohială, i-a fost cofiscat pământul și obligat să lucreze la șosea cărând nisip, piatră și pământ timp de 20  zile. Din cauza lipsei de preoți, părintelui Leonid îi revenea sarcina să suplinească și alte parohii, lucru pentru care a fost obligat de către autorități să plătească un impozit exagerat de mare. În zilele de slujbă biserica din Iabloana era inundată de credincioșii localnici și cei veniți din satele vecine. „În lacrimile parohienilor și a slujitorului – mărturisea părintele Leonid – erau amestecate toate: durere, bucurie, rugaciune, frică de a nu se răpi și această ultimă mângâiere, căci biserica era stâlpul de nădejde al întregii lumi supusă teroarei bolșevice”. Predica regulat, deși era avertizat de către autorități să nu facă acest lucru. ”Pot să mărturisesc- scria părintele Leonid - că cuvintele predicate curgeau odată cu lacrimile, căci atunci nu vorbea știința, nici licența, ci însuși duhul Domnului. Icoanele se făceau vii, luau parte cu noi  la rugăciune, le simțeam ochii lor divini cum pătrund în inimă și ne întăresc”.

La 6 mai 1941, părintele Leonid Antonovici a fost arestat de către „miliția” din Glodeni, fiind învinuit de activitatea sa pastorală. În drum spre Glodeni a fost batjocorit, fiind silit să fie și vizitiul grupului de milițieni. La insistențele credincioșilor părintele a fost eliberat.

După eliberarea Basarabiei, multe biserici pentru a fi redeschise, aveau nevoie de reparații capitale. La Sturzești, satul de baștină a părintelui Leonid, după o reparație capitală, biserica a fost sfințită și redeschisă la 21 noiembrie 1943. Slujba de sfințire a fost oficiată de către un sobor de preoți în frunte cu P.S. Partenie, Episcopul Armatei Române, Locotenent (locțiitor) al Eparhiei de Hotin (1941-1944). Printre preoții slujitori la această sfințire era și părintele Leonid.

La sfârșitul anului 1945, părintele Leonid Antonovici a fost arestat de către agenții Ministerului Securității de Stat (MГБ) din RSSM, fiind învinuit de propagandă antisovietică. A fost judecat în 1946 la 20 ani de lagăr, de unde nu s-a mai întors. 

                               Protoiereu Ioan Lisnic