Cântărețul bisericesc Ștefan Stadler –
judecat pentru „agitație contrarevoluționară”
Viitorul cântăreţ bisericesc Ștefan Stadler s-a născut în anul 1888, în
familia lui Ion Stadler[1].
În anul 1916 era mobilizat în armata țaristă, într-o unitate dislocată în
februarie a acelui an la Odesa[2],
probabil că a participat și la luptele din Primul Război Mondial.
În 1945,
Ștefan Stadler a fost înregistrat de către autoritățile eparhiale de la
Chișinău și de către Împuternicitul Consiliului pentru Problemele Bisericii din
RSSM, în funcția de cântăreț la Biserica “Sf. Varvara”
din localitatea Corbu, raionul Târnova, jud. Soroca[3].
Dascălul Ștefan a avut 6 copii: Mihail (n. în 1917), Eudochia (n. în 1919),
Vasile (n. în 1922), Teodor (n. în 1924), Grigore (n. în 1929) și Dimitrie (n.
în 1931). În anii 1944 -1946, biserica din satul Corbu era deservită de preoții
din satele învecinate. În zilele de duminică și la sărbatori când nu se oficiau
slujbele divine în biserică, dascălul Ștefan, avînd gospodăria alături de
biserică aduna la rugăciune, la el acasă membrii corului bisericesc și alți
credincoși, motiv pentru care nu era privit cu ochi buni de către autorităţile
sovietice[4].
La
După
întoarcerea din detenție, Ștefan Stadler a activat la biserica din satul Corbu
în calitate de epitrop, până la eliberarea funcției de cântăreț bisericesc. A
încetat din viața pământească la vârsta onorabilă de 94 de ani, în decembrie
1982[7].
Materialul
respectiv va fi publicat în curând, în următorul vomul de carte: Protoiereu
Ioan LISNIC. Clerici ortodocși în
închisorile comuniste: Basarabia, nordul Bucovinei și Transnistria. Vol.
IV.
[1]Cartea Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului
comunist. Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. Vol. II.
Chişinău: Ed. „Ştiinţa”, 2001, p. 55.
[2]Informații și poză oferite
cu mult drag de către Natalia Coțofană, bibliotecar la Biblioteca Publică
"Matei Mavrocordato" din s. Corbu, r. Dondușeni.
[3]ANRM,
F. R-3046, inv. 1, d. 7, f. 35.
[4]Natalia Coțofană, inf.
cit.
[5]ANRM,
F. R-3046, inv. 1, d. 10, f.150.
[6]Cartea Memoriei, p. 55.
[7]Natalia Coțofană, inf.
cit.