Preotul Terentie Grecu – condamnat la moarte prin împușcare

Preotul Terentie Grecu –
condamnat la moarte prin împușcare

Extrasul protocolului nr. 118 al 

Ședinței Troicii NKVD din regiunea Odesa

Preotul Terentie Grecu s-a născut în anul 1876. După absolvirea Școlii spirituale, în anul 1905 a fost numit în calitate de cântăreț la Biserica “Sf. Mc. Serghie și Vah” din localitatea Alexandrovka, jud. Elisavetgrad (Ucraina).

Ultima parohie în care a slujit în calitate de preot a fost localitatea Doibani, Dubăsari, cu Biserica “Sf. Arh. Mihail”. După ce biserica din Doibani a fost închisă, părintele Terentie Grecu, împreună cu alți preoți transnistreni au fost deportați din “zona de frontieră” în or. Pervomaisk (Olviopol), Odesa. Aici părintele, pentru a se putea întreține, a fost nevoit să se angajeze paznic la o grădiniță de copii.

La 14 martie 1938 a fost arestat de către agenții organelor NKVD din regiunea Odesa, fiind învinuit de activitate contrarevuluționară. În extrasul protocolului nr. 118 al Ședinței Troicii NKVD din regiunea Odesa, se menționa că: “Era membru al unei organizații rebele, în Pervomaisk făcu-se legătura cu gruparea contrarevoluționară a clericilor, împreună cu care pregăteau o răscoală împotriva armatei roșii în favoarea unei intervenții străine, desfășura o activitate contrarevoluționară, defăima partidul și guvernul în favoarea unui regim fascist”. Ședința de judecată a avut loc la 23 martie 1938, fiind condamnat la moarte prin împușcare. Sentința a fost executată la doar câteva zile după judecată, la 28 martie 1938.

                                           Protoiereu Ioan Lisnic

 

Preoții Alexei și Nicolae Curbet – martirizați prin împușcare

Preoții Alexei și Nicolae Curbet –
martirizați prin împușcare

Monument ridicat în memoria celor prigoniți pentru credință, 

or. Șuia, reg. Ivanovo, Rusia

Preotul Alexei Curbet s-a născut în anul 1874 în familia preotului Nicolae Curbet, nobil cu titlu eriditar. După absolvirea Seminarului Teologic din Chișinău, a slujit o perioadă scurtă de timp în calitate de cântăreț, iar la 1 octombrie 1896 a fost hirotonit preot pentru Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Nezavertailovca, Slobozia, jud. Tiraspol. Mai mul de două decenii a predat religia în Școala ministerială de o clasă, cât și în școala parohială din localitate. Pe parcursul slujirii în această parohie a îndeplinit și funcțiile de președinte al comitetului parohial de patronaj și a comitetului de construcție a noii biserici din localitate. Pentru merite în activitatea pastorală, părintele Alexei a fost decorat în repetate rânduri cu distincții bisericești, iar în anul 1912 a fost decorat cu “Medalia pentru salvarea de la înec din râul Nistru”.

După instaurarea puterii bolșevice în stânga Nistrului, părintele Alexei Curbet a fost omorât prin împușcare. Potrivit materialelor dosarului, “a fost împușcat pentru organizarea unei revolte împotriva armatei roșii în 1919, în timp ce fugea din satul Nezavertailovca”.

Părintele a fost îmormântat în apropierea bisericii, fără oficierea slujbei de îmormântare. Rânduiala îmormântării a fost săvârșită peste mai bine de două decenii, în timpul activității Misiunii Ortodoxe Române în Transnistria (1941-1944). Rămâșițele pământești ale părintelui Alexei au fost exhumate și pregătite pentru slujba înormântării, la care au venit să-și ia rămas bun aproape toți locuitorii satului. Potrivit mărturiilor celor vârstnici din localitate, slujba înmormântării a fost oficiată de numeroși preoți.

Mormântul părintelui s-a păstrat până la începutul anilor 60 ai secolului trecut. Fiind în apropierea sovietului sătesc, autoritățile locale au exhumat trupul preotului, îngropându-l probabil în cimitir. Locul mormântului nu se cunoaște.

Același sfârșit martiric l-a avut și fiul părintelui Alexei, preotul Nicoale.

Preotul Nicolae Curbet s-a născut la 6 august 1899 în familia preotului Alexei Curbet din localitatea Nezavertailovca, Slobozia, jud. Tiraspol. Avea studiile Corpului de cadeți din Odesa și a Seminarului Teologic din Minsk. 

În anul 1937 era preot în localitatea Demidovo, r-nul Oktiabrski, regiunea Odesa. La 30 mai 1937, părintele Nicolae a fost arestat, fiind învinuit de activitate antisovietică. Ancheta de judecată a durat timp de trei luni, fiind învinuit și de faptul că avea o soră în Iugoslavia. În sentița de judecată se menționa cum că: ”interpreta tendențios Constituția URSS în propaganda religioasă și făcea agitație antisovietică. Îndrepta activul bisericesc spre compromiterea lucrărilor de câmp și subminarea puterii colhozurilor. În satul Anatolievka a înființat o casă de rugăciuni unde boteza copii, aduna femeile și le ținea predici, mergea prin satele r-nului Berezovsk unde petrecea adunări în casele credincioșilor și boteza copii... Metodele propagandei religioase ale lui Curbet ascund în sine desfășurarea unei activități antisovietice, de demoralizare a colhoznicilor, discreditarea și subminarea activităților puterii sovietice”. 

Potrivit hotărârii judecății, la 2 noiembrie 1937, părintele Nicolae Curbet a fost omorât prin împușcare.

                                         

                                                   Protoiereu Ioan Lisnic