Diaconul Vasile Agura – judecat pentru “activitate contrarevoluționară”

Diaconul Vasile Agura – judecat pentru
“activitate contrarevoluționară”

Diaconul Vasile Agura s-a născut la 22 iulie 1899 în comuna Regele Carol al II-lea, jud. Ismail. A învățat la Școala spirituală din Ismail pe care a absolvit-o în anul 1915, apoi și-a continuat studiile la Seminarul Teologic din Chișinău și după clasa a VI-a de seminar a fost numit în funcția de cântăreț. În anul 1919 a fost numit cântăreț la Biserica “Sf. Gheorghe” din comuna Traian Nou, jud. Cetatea Albă, devenind și primar al acestei comune.

Viitorul diacon, Vasile Agura a mai slujit în calitate de cântăreț la Biserica “Nașterea Maicii Domnului” din localitatea Caracurt, jud. Ismail. La 1 mai 1933 a fost transferat conform cererii înaintate la Biserica Catedrală din orașul Bolgrad. În această localitate, cântărețul Vasile a organizat corul catedralei, desfășurând și o activitate publică diversă: a fost o perioadă de timp ajutor de primar al orașului; președinte al Epitropiei liceului de băieți “Carol II” și consilier județean. A mai ocupat funcția de președinte al Asociației cântăreților județului Ismail, vicepreședinte al Asociației cântăreților din Basarabia, secretar al comitetului cultural “B. P. Hasdeu”, cenzor al băncii populare “Bugeacul” ș.a. Pentru merite în activitatea sa desfășurată a fost decorat cu “Crucea serviciului credincios”, a fost și hirotonit în treapta de diacon.

În timpul primei ocupații sovietice (1940-1941), părintele diacon Vasile a avut de suferit. În perioada 6 iulie-1 august 1940, angajații NKVD din Bolgrad au arestat 12 membri ai fostului comitet orășănesc al Partidului Național Țărănesc, printre aceștia era și diaconul Vasile Agura. Membrii fostului comitet al PNȚ din Bolgrad erau de diferite naționalități: bulgari, români, sârbi și ruși. Erau cu toții acuzați conform art. 54-13 și 54-11, CP al RSS Ucrainene, cum că “s-au aflat în serviciul guvernului burghez, contribuind la asuprirea muncitorilor și țăranilor din Basarabia..., erau membri ai comitetului partidului burghez național-țărănesc, au dus o luptă activă împotriva mișcării revoluționare și a partidului comunist, răspândeau calomnii despre viața grea din URSS”. Judecata a avut loc la 5 iunie 1941, fiind condamnați cu toții la câte 8 ani de lagăr. Anii de detenție cei condamnați i-au petrecut în diferite lagăre din Siberia.

După ispășirea termenului de detenție, diaconul Vasile Agura a fost trimis cu domiciliu forțat în regiunea Krasnoiarsk. A fost reabilitat la 26 ianuarie 1959.

                                      Protoiereu Ioan Lisnic