Invățământul în cadrul școlilor teologice
din partea de nord a Basarabiei
(1869 - 1944)
Rezumat
Una dintre școlile existente la mijlocul secolului
al XVIII-lea în partea de nord a Basarabiei era Școala de la Hotin, condusă de
către episcopul Amfilohie Hotiniul, mare cărturar și păstor duhovnicesc. După
ce teritoriul Moldovei de răsărit dintre Prut şi Nistru a fost anexat la Rusia,
în următorul an se înfiinţează la Chișinău Seminarul Teologic. În anul 1823,
această instituție a fost reformată,
alcătuindu-se Școala spirituală, cu cele dintâi 4 clase, iar seminarul a rămas
cu 3 clase superioare. Programul de studii a mai fost modificat în 1867 și 1884,
ajungându-se la 6 clase superioare, în total pentru finisarea studiilor seminariale
se învăța timp de 10 ani. Din cauza
numărului mare de elevi care invățau la Școala spirituală din Chișinău, în 1869 a fost înființată o școală spirituală în partea de
nord a Basarabiei, întâi la Bălți, apoi
la Edineț. În anul 1923, această şcoală a fost transformată în Seminar Teologic
cu opt clase după programa seminariilor din ţară. În 1924, la mănăstirea
Dobruşa, se înfiinţează Seminarul monahal şi de cântăreţi bisericeşti. Această
şcoală avea menirea de a pregăti cântăreţi bisericeşti cu o educaţie aleasă în
deprinderea anumitor meşteşuguri şi pentru mănăstiri, elemente ştiutoare de
carte şi cu pregătire pentru viaţa monahală. Școala de cântăreți a fost
transferată la Mănăstirea Rudi, iar în 1943, la Bălți. În 1927, la mănăstirea
Japca, se înfiinţează Şcoala de gospodine sătească, menită de a pregăti fetele
de la sate în cunoştinţe superioare, însuşind şi variate lucrări practice de
gospodărie sătească. Cu începerea anului școlar 1938-1939, la Bălți își deschide
cursurile Liceul Seminarial. În toamna anului 1938, au fost înființate în
Eparhia Hotinului, patru școli mănăstirești pentru adulți și anume, în
mănăstirile Dobrușa, Japca, Călărășăuca și Cușelăuca. Scopul înființării
acestor școli era de a reduce numărul călugărilor neștiutori de carte. La
dezvoltarea învățământului din cadrul Episcopiei Hotinului cu reședința la Bălți,
s-au nevoit arhiereii titulari care au condus eparhia, in perioada ei de
existență, 1923-1944. După anul 1944 s-a revenit la situația din perioada
1940-1941, impusă de regimul sovietic.
Protoiereu Ioan Lisnic
SIMPOZIONUL ŞTIINŢIFIC NAŢIONAL
„Biblioteca Naţională – liant dintre patrimoniu cultural şi educaţie”
15-16 octombrie 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu