sâmbătă, 7 februarie 2015

Mișcarea de la Balta după iconografia și scrierile de pietate inochentiste




Mișcarea de la Balta 
după iconografia și scrierile de pietate inochentiste


Icoană inochentistă














Arhimandritul Dr. Antim Nica, Viața religioasă în Transnistria, 
Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Chișinău, 1943, p. 38-50



Icoană inochentistă

Icoană inochentistă








vineri, 6 februarie 2015

Sfântul Grigore Teologul - mintea cea preaînaltă a teologiei




                         


Sfântul Grigore Teologul - mintea cea
preaînaltă a teologiei




Sfântul Grigore  de  Nazianz  sau Teologul s-a născut la Arianz, nu departe de Nazianz, aproximativ în anul 330. Se trăgea din părinți de bun neam și drepți, Grigore și Nona. Având o deosebită plăcere de învățătură, își face studiile la Cezareea Capodochiei, unde s-a împrietenit cu Sf. Vasile. Rugat să rămână ca dascăl, a refuzat, mărturisind mai târziu că nu cunoaște decât două căi în Atena-a școlii și a bisericii. Se întoarce la tatăl său Grigore, care era episcop în Nazianz. A viețuit câțiva ani în pustiu, frământând în mintea lui întrebările cele mari ale învățăturii creștine, sufletește îmbrăcat în strălucirea ortodoxă. A fost preot în Nazianz. La rugămintea unei delegații de credincioși ortodocși  din Constantinopol  și din îndemnul lui Sfântul Vasile, merge în capitală pentru a întări comunitatea ortodoxă de acolo. Deschide o capelă, care devine în scurt timp locul întâlnirii intelectualității creștine a orașului, atrasă de personalitatea și predicile sale.  Ajunge  patriarh și întâistătător al Sinodului II Ecumenic din Constantinopol.
Din invidia și gelozia multora, adânc rănit în suflet, Sf. Grigore demisionează din înalta funcție clericală și revine la Nazianz, la locurile natale unde va petrece ultimii ani de viață,dedicându-se rugăciunii, studiului și scrisului (390).
Cele mai renumite scrieri ale sale sunt cele ”Cinci cuvântări” teologice, în care explică taina cea adâncă a Sf. Treimi. De asemenea a scris numeroase versuri și a întocmit, împreună cu  Sf. Vasile,  Filocalia. Pentru gândirea sa profundă Biserica l-a numit cuvântător de Dumnezeu.
Sfântul Grigore este sărbătorit la 25 ianuarie / 7 februarie și împreună cu Sf. Vasile cel Mare și Sf. Ioan Gură de Aur pe data de 30 ianuarie / 12 februarie.

                                                                                               












joi, 5 februarie 2015

Duminică și la sărbătorile mari Creștinii sunt datori să participe la Sfânta Liturghie





                      Duminică și la sărbătorile mari

Creștinii sunt datori să participe la Sf. Liturghie





Numai cei grav bolnavi, bătrânii neputincioși și femeile lăuze se pot ruga acasă

         Sărbătorile sau zile sfinte rânduite de Biserică în tot cursul anului, atât în cinstea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, cât și a sfinților mai deosebiți, începând cu Maica Domnului. După însemnătatea lor sărbătorile sunt de trei feluri:
-        sărbătoarea  săptămânală - Duminica cinstită în amintirea Învierii Domnului, biruința Vieții asupra morții, care formează temelia și nădejdea mântuirii noastre.
-        sărbători împărătești, începând cu sărbătoarea sărbătorilor - Sf. Paști, a celor 12 sărbători în amintirea momentelor principale din viața Domnului pe pământ și a sărbătorilor închinate Maicii Domnului.
-        sărbători  ale sfinților mai aleși care sunt însemnate în calendar cu culoare  roșie.
Duminica și la sărbătorile mari, creștinii sunt datori să participe  regulat la  Sf. Liturghie, atât părinții cât și copii. Numai cei grav bolnavi, bătrânii neputincioși și femeile lăuze se pot ruga  acasă. Orice lucru pământesc încetează în sărbători, în afară de cel strict necesar  pentru hrana oamenilor și animalelor, precum și îngrijirea bolnavilor.
Să evităm distracții și tot felul de fărădelegi, să cinstim sărbătorile creștine, cu rugăciuni, cu milostenii și fapte bune.




miercuri, 4 februarie 2015

Mișcarea culturală în Basarabia




                           Mișcarea culturală în Basarabia                                                

                                         


 D.Iov, Mișcarea culturală în Basarabia, rev. Țara Noastră, nr.37, 1924, p. 1187-1189

  



                                        






marți, 3 februarie 2015

Școlile Eparhiei Chișinăului și Hotinului (1922)




Școlile Eparhiei Chișinăului și Hotinului (1922)


...                                                                                                







Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului (Basarabia), 
ediție specială, Chișinău, 1922, p. XIII-XVIII




Școala Eparhială de fete din Chișinău

Școala Spirituală de băieți din Edineț

Școala Spirituală de băieți din Ismail









luni, 2 februarie 2015

Episcopul Melchisedec (Ștefănescu) al Ismailului






                Episcopul Melchisedec (Ștefănescu)                                                   al Ismailului


...                                                                                 





G. Bezviconi, Profiluri de ieri și de azi, Articole, 
Editura Librăriei Universitare I. Cărăbaș, București, 1943, p. 166-169


















duminică, 1 februarie 2015

Împrejurimi cernăuțene de Nicolae Iorga




                      Împrejurimi cernăuțene

                                                                   de Nicolae Iorga                                                                     
                       ...






                                                   N.Iorga, Neamul românesc din Bucovina,                                                        Editura Institutului de Arte Grafice ''Minerva'', București, 1905, p.240-245