Călătoria canonică [cu aventuri] a ÎPS Arhiepiscop Gurie la mănăstirea Căpriana

 

Călătoria canonică [cu aventuri] a ÎPS Arhiepiscop Gurie la mănăstirea Căpriana

„...Era întuneric, Vlădica a cerut să se aprindă fănarile la trăsură. Când a fost lumina gata, vizitiul a pornit caii și îndată a trosnit ceva, parcă s-a frânt un lemn uscat. Trăsura sta pe loc, s-au frânt ambele arcuri dinainte și roțile s-au alăturat cu cele din urmă. Am văzut, cum călătoria noastră s-a sfârșit. La întrebarea ce e de făcut, Vlădica a propus ca păr. Climent cu vizitiul Varsanufie să încalece pe cai și să răzbtă la mănăstire, de unde ne-ar trimite o trăsură. Păr. Climent a protestat din  răsputeri pe motiv că nu știe în care direcție să caute mănăstirea și că poate până dimineața nu o mai găsește și că fiind în locurile acelea  mulți lupi ar fi o primejdie pentru Vlădica să rămână în mijlocul pădurii fără apărare. Atunci am propus să-l așezăm pe Vlădica călare și în scopul acesta am pus niște haine pe un cal și am făcut și scări din frâie, însă păr.Clement și aici s-a opus, zicând că e întuneric , drumul lunecos , dacă calul s-ar poticni Vlădica poate cădea jos  și să-și vatăme sănătatea... ”

       Revista „Luminătorull”, nr.  19-20, 1924, p. 56-61.

Bisericile raionului Florești. Album realizat în 2000

 

Bisericile raionului Florești.

Album realizat în anul 2000

                     Bisericile județului Soroca. Sectorul Florești.
                     Tehnoredactare și fotoilustrare realizată 

                     de pr. Ioan Lisnic în anul 2000.
                     Sectorul Florești cuprinde 36 de biserici, 

                     3 în construcție, 3 parohii urbane și 30 rurale.

 

 

 

 

 

 

Cântărețul bisericesc Sava Ouş-arestat, judecat şi deportat în Siberia

 

Cântărețul bisericesc Sava Ouş -
arestat, judecat şi deportat în Siberia

Sava Ouş s-a născut la 28 octombrie 1887. După susţinerea examenului pentru a ocupa postul de cântăreţ, în 1918 a fost numit cântăreţ la Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din localitatea Dubna, jud. Soroca[1].

În primul an de ocupaţie sovietică (1940–1941), cântăreţul bisericesc Sava Ouş a fost arestat, judecat şi deportat în Siberia. În darea de seamă a protopopiei Cercului 3 Soroca din 24 noiembrie 1942 era publicată lista clericilor pensionaţi şi deportaţi. Soţia cântăreţului Sava, deportat de bolşevici, avea să primească o primă de ajutor[2].

Preotul Ioan Bodiu de la biserica din Dubna avea să scrie, mai târziu, despre arestarea şi deportarea lui Sava Ouş: ”Prin luna noiembrie a fost ridicat cântăreţul meu Sava Ouş, condamnat la cinci ani exil, pentru că n-a transportat pâinea la stat la timp, în fond cauza a fost aceea că a plecat ginerele peste Prut. L-au judecat la Târgul Vertiujeni, două evreice şi un evreu, toţi trei în vârstă de 18 ani. Cântăreţul nici până astăzi n-a venit...”[3].  

 

Extras din cartea:

Protoiereu Ioan LISNIC, Clerici ortodocși din Basarabia și Bucovina de Nord în închisorile comuniste, Centinarul Marii Uniri, 1918-2018, Chișinău, Cuvântul ABC, 2018, p. 229.

 

---

[1]„Episcopia Hotinului. Anuar”, 1930, p. 116.

[2]ANRM, F. 1217, d. 1049, f. 57.

[3]Preot Ioan Bodiu. Cum am slujit sub stăpânirea sovietică. În: „Episcopia Hotinului. Foaie Eparhială Oficială”, nr. 4, 1941, p. 86. 

Preoteasa Tatiana Chirilenco-acuzată de agitație antisovietică

 

Preoteasa Tatiana Chirilenco - 

acuzată de agitație antisovietică 

Tatiana Chirilenco (Sandulevschi)  s-a născut în anul 1902, în familia preotului Simeon și a  preotesei Ana Sandulevschi, din satul Mălăiești I, jud. Tiraspol. Tatăl său era slujitor la biserica din satul Mălăiești I. În anul 1909 a fost transferat la biserica din localitatea Tașlâc, același județ. La vărsta de 15 ani, Tatiana, rămâne orfană de ambii părinți, mama a decedat în 1910, iar tatăl ei, în 1917. Din 1911 până în 1918 a învățat la Școala Eparhială din Odesa[1]. Fiind orfană a locuit la unchiul ei, preotul Vasile Caimacan, care la acea vreme era slujitor la Tașlâc, arestat în 1932, de către colaboratorii secției GPU din RASSM[2].

În anul 1919, Tatiana s-a angajat la serviciu, la cancelaria Miliției. În următorul an se căsătorește cu viitorul preot martir Grigore Chirilenco, care după hirotonia în treapta de preot a slujit la biserica din satul Lunga, Dubăsari. Au avut 2 fii, Alexandru, a.n. 1924 și Boris, a.n. 1926, împreună cu ei locuia și mama preotului, Parascovia, văduva diaconului-cântăreț Sava Chirilenco, fost slujitor la biserica din Coșnița, Dubăsari. Preoteasa Tatiana era casnică și se ocupa de educația fiilor. În anul 1931, preotul  Grigore Chirilenco a fost arestat de către colaboratorii organelor GPU și judecat pentru activitate contrarevoluționară la 3 ani de detenție, iar  în 1938 a fost condamnat de către troika NKVD la pedeapsa capitală, moarte prin împușcare[3].

La 22 noiembrie 1932, preoteasa Tatiana Chirilenco a fost arestată de către colaboratorii organelor GPU din Dubăsari și încarcerată în închisoarea din Tiraspol. Era acuzată de agitație antisovietică, conform art. 54-10 CP RSSU[4]. Potrivit datelor  ce se conțin în dosarul penal au fost interogați 4 martori care au făcut declarații împotriva celei arestate. Inculpata a fost interogată de 2 ori și a negat toate acuzațiile. În rechzitoriu se menționa că: „Chirilenco Tatiana Simeonovna, adună la locuința sa mai multe femei, mai ales din rândul chiaburilor deposedați de avere, cu scopul desfșurării unei agitații antisovietice, îndreptată împotriva măsurilor politice și gospodărești desfășurate de partid și puterea sovietică”. Se recomanda ca Chirilenco T. S.  să fie condamnată la 3 ani privațiune de libertate.

Judecata a avut loc la 3 februarie 1933, în cadrul unei ședințe speciale a Colegiului GPU din RSSU, preotesei Tatiana Chirilenco aplicându-i-se urmtoarea sentință: „să fie eliberată din detenție și să fie lipsită de dreptul de a locui în 12 p. pe un termen de 3 ani, termenul să se socoată de la  22 noiembrie 1932”[5]. Preoteasa Tatiana a fost  silită să părăsească locul de trai, satele din preajma Nistrului fiind socotite drept ”zonă de frontieră”.

După întoarcerea din lagăr părintele Grigore Chirilenco a mai slujit la biserica din satul Lunga[6], până la închiderea ei. Probabil că și preoteasa Tatiana, după expirarea termenului de interdicție, s-ar fi întors la Lunga. Despre viața ei de mai departe nu se cunoaște nimic.

 

Materialul respectiv va fi publicat în curând, în următorul vomul de carte: Protoiereu Ioan LISNIC. Clerici ortodocși în închisorile comuniste: Basarabia, nordul Bucovinei și Transnistria. Vol. IV.

---

[1]ANRM, F. R-3401, inv. 1, d. 1404,  f. 8-9.     

[2]Informații despre preotul Vasile Caimacan puteți găsi în: Protoiereu Ioan Lisnic. Clerici ortodocși în închisorile comuniste: Basarabia, Nordul Bucovinei și Transnistria. Vol. III. Iași. Editura “Stef”, 2022, p. 58-60.

[3]Informații despre preotul Grigore Chirilenco puteți găsi în: Protoiereu Ioan Lisnic. Clerici ortodocși din Basarabia și Transnistria în închisorile comuniste. Iași. Editura “Stef”, 2019, p. 23-26. 

[4] ANRM, F. R-3401, inv. 1, d. 1404,  f. 1.     

[5]Ibidem, f. 21-23.

[6]Protoiereu Ioan Lisnic. Clerici ortodocși din Basarabia și Transnistria în închisorile comuniste.