miercuri, 27 februarie 2019

Eromonahul Averchie Mereuță – 4 decenii de la trecerea la Domnul





Eromonahul Averchie Mereuță – 
4 decenii de la trecerea la Domnul


Ieromonahul Averchie, cu numele de mirean Avxenie Mereuţă, s-a născut la 1 ianuarie 1892 într-o familie de ţărani. Părinţii săi erau Dimitrie şi Teodosia Mereuţă din localitatea Biliceni, jud. Bălţi. A fost botezat la 3 ianuarie în biserica din satul natal de către preotul Atanasie Pascari, avându-i naşi pe Condrat Mereuţă şi soţia lui Ioan Percoveţ, Maria[1].
Viitorul ieromonah a fost veteran al Primului Război Mondial. În anul 1920 intră în ascultare la Mănăstirea „Bocancea”, fiind tuns în monahism în 1924. Peste doi ani de la primirea călugăriei, a fost hirotonit în treapta de ierodiacon şi în 1931 e hirotonit ieromonah.
Ieromonahul Averchie s-a aflat la Mănăstirea „Bocancea” până în anul 1947, când mănăstirea a fost închisă. În perioada 1947–1959 activează în diferite parohii ale eparhiei[2]. A fost transferat în parohia Măgura, r-nul Făleşti, iar la 11 mai 1950 e transferat în parohia Hârtopul Mic, r-nul Criuleni, cu deservirea satului Cociulia, r-nul Baimaclia[3].
În anul 1952, părintele Averchie era paroh la biserica din satul Bârnova, r-nul Ocniţa. La data de 11 octombrie 1952 a fost agresat de către miliţianul de sector Socolenco. Acesta fiind în stare de ebrietate, venind la locuinţa preotului, i-a cerut actele, după care miliţianul l-a agresat, ameninţându-l cu revolverul. În apărarea preotului s-au adunat locuitorii satului. La 12 noiembrie 1952, părintele Mereuţă a scris o plângere pe adresa Procurorului RSSM, Osipov[4].
În anii 1959–1962, părintele Averchie Mereuţă a fost vieţuitor al Mănăstirii „Căpriana”, până când şi această mănăstire a fost închisă. A locuit mai apoi în satul său natal până în anul 1979.
Părintele Averchie Mereuţă trece la Domnul la 28 februarie 1979, având vârsta de 88 de ani pământeşti. Slujba înmormântării a fost săvârşită în biserica parohială de către un sobor de preoţi[5]

                                                  Protoiereu Ioan Lisnic



[1]ANRM, F. 211, inv. 1, d. 274, f. 349.
[2]„Журнал Московской Патриархии” (ЖМП),, nr. 1, 1982, p. 41.
[3]Teodor Candu, pr. Octavian Moşin, Documente privitoare la istoria Bisericii din RSSM: registrul şi listele clerului (1945-1955). Chişinău: Editura „Pontos”, 2013, p. 51, 174.
[4]B. Пасат,  Православие в Молдавии, власть, церковь, верующие, 1940-1953. Том 1. Москва: РОССПЭН, 2009,  p. 715.
[5]ЖМП, nr. 1, 1982, p. 41. 





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu