Cântărețul bisericesc Teodor Gherșteagă – condamnat pentru activitate antisovietică

Cântărețul bisericesc Teodor Gherșteagă – 

condamnat pentru activitate antisovietică

Cântărețul bisericesc Teodor Gherșteagă s-a născut în anul 1915 în familia lui Artemie Gherșteagă din satul Putinești, jud. Soroca[1]. A învățat la  Școla de cântăreți de la Mănăstirea Dobrușa până în vara anului 1937, cand instituția dată a fost transferată la Mănăstirea Rudi, susținând examenul pentru ocuparea postului de cântăreț la 25 noiembrie 1938[2].  A slujit în calitate de cântăreț la mai multe biserici.

La 22 august 1946, cântărețul Teodor Gherșteagă, slujitor la Biserica “Sf. Arh. Mihail și Gavriil” din satul Bahrinești, r-nul Florești a fost scos de la evidență[3], slujind în continuare la biserica din Prajila, acelasi raion. În luna iulie a anului 1949 a fost deportat în Siberia, în regiunea Amur, unde la 4 decembrie 1951 a fost arestat. Era învinuit de propaganda antisovietică. Împreună cu un alt cântăreț, Grigore Lisnic, de la biserica din Gura Căinarului, Florești, săvârșeau în măsura posibilităților rugăciuni duminicale, la care participau un număr mare de creștini moldoveni. Se adunau și în alte zile după lucru, pentru a înăbuși nostalgia prin cântece fredonate în limba maternă[4]. Au fost denunțați și la scurt timp arestați. Judecata a avut loc în cadrul Tribunalului Militar din regiunea Amur, la 27 februarie 1952. Au fost judecați în aceeași ședința 11 basarabeni, fiind cu toții condamnați conform art. 58-10, 58-11 CP al RSFR, pentru activitate antisovietică la câte 25 ani privațiune de liberate, lipsirea de drepturi civice pe o perioadă de 5 ani și confiscarea averii[5]. Au fost eliberați cu toții în perioada anilor 1955-1956.

După eliberarea din surghiun Teodor Gherșteagă se reîntoarce în RSSM abea în 1966. A slujit în calitate de cântăreț la bisericile din Susleni,  r-nul Orhei și Prajila, r-nul Florești. În anul 1988, după redeschiderea Bisericii “Sf. Arh. Mihail” din Vărvăreuca, r-nul Florești a fost cântăreț al acestui sfânt locaș până  în anul 1990. Trece la Domnul la 27 septembrie 1990 fiind inmormântat în cimitirul din preajma Bisericii “Sf. Nicolae” din Florești[6]. 

                                              

                                             Protoiereu Ioan Lisnic

---

[1] Sentința de condamnare a Tribunalului Militar din reg. Amur din 27-29 februarie 1952, In memoriam: Protoiereu Mitrofor Grigore Lisnic, Editura Labirint, Chișinău, 2013,  p. 113

[2] Episcopia Hotinului, Foaie eparhială oficială,  nr. 2, 1939, p. 19

[3] Candu, Teodor,  Moșin, Octavian, Pr., Documente privitoare la istoria Bisericii din RSSM: registrul și listele clerului (1945-1955), Editura Pontos, Chișinău, 2013,  p. 72

[4] In memoriam: Protoiereu Mitrofor Grigore Lisnic, p. 78-88

[5] Sentința de condamnare a Tribunalului Militar din reg. Amur din 27-29 februarie 1952

[6] Din mărturiile celor care l-au cunoscut