Preoteasa Tatiana Chirilenco -
acuzată
de agitație antisovietică
Tatiana Chirilenco (Sandulevschi) s-a născut în anul 1902, în familia preotului
Simeon și a preotesei Ana Sandulevschi, din satul Mălăiești I, jud. Tiraspol. Tatăl său era
slujitor la biserica din satul Mălăiești I. În anul 1909 a fost transferat la
biserica din localitatea Tașlâc, același județ. La vărsta de 15 ani, Tatiana,
rămâne orfană de ambii părinți, mama a decedat în 1910, iar tatăl ei, în 1917.
Din 1911 până în 1918 a învățat la Școala Eparhială din Odesa[1]. Fiind
orfană a locuit la unchiul ei, preotul Vasile Caimacan, care la acea vreme era
slujitor la Tașlâc, arestat în 1932, de către colaboratorii secției GPU din
RASSM[2].
În anul 1919, Tatiana
s-a angajat la serviciu, la cancelaria Miliției. În următorul an se căsătorește
cu viitorul preot martir Grigore Chirilenco, care după hirotonia în treapta de
preot a slujit la biserica din satul Lunga, Dubăsari. Au avut 2 fii, Alexandru,
a.n. 1924 și Boris, a.n. 1926, împreună cu ei locuia și mama preotului, Parascovia,
văduva diaconului-cântăreț Sava Chirilenco, fost slujitor la biserica din
Coșnița, Dubăsari. Preoteasa Tatiana era casnică și se ocupa de educația
fiilor. În anul 1931, preotul Grigore
Chirilenco a fost arestat de către colaboratorii organelor GPU și judecat
pentru activitate contrarevoluționară la 3 ani de detenție, iar în 1938 a fost condamnat de către troika NKVD
la pedeapsa capitală, moarte prin împușcare[3].
La 22 noiembrie
1932, preoteasa Tatiana Chirilenco a fost arestată de către colaboratorii
organelor GPU din Dubăsari și încarcerată în închisoarea din Tiraspol. Era
acuzată de agitație antisovietică, conform art. 54-10 CP RSSU[4]. Potrivit
datelor ce se conțin în dosarul penal au
fost interogați 4 martori care au făcut declarații împotriva celei arestate.
Inculpata a fost interogată de 2 ori și a negat toate acuzațiile. În
rechzitoriu se menționa că: „Chirilenco Tatiana Simeonovna, adună la locuința
sa mai multe femei, mai ales din rândul chiaburilor deposedați de avere, cu
scopul desfșurării unei agitații antisovietice, îndreptată împotriva măsurilor
politice și gospodărești desfășurate de partid și puterea sovietică”. Se
recomanda ca Chirilenco T. S. să fie
condamnată la 3 ani privațiune de libertate.
Judecata a avut loc
la 3 februarie 1933, în cadrul unei ședințe speciale a Colegiului GPU din RSSU,
preotesei Tatiana Chirilenco aplicându-i-se urmtoarea sentință: „să fie
eliberată din detenție și să fie lipsită de dreptul de a locui în 12 p. pe un
termen de 3 ani, termenul să se socoată de la
22 noiembrie 1932”[5]. Preoteasa
Tatiana a fost silită să părăsească
locul de trai, satele din preajma Nistrului fiind socotite drept ”zonă de
frontieră”.
După întoarcerea
din lagăr părintele Grigore Chirilenco a mai slujit la biserica din satul Lunga[6],
până la închiderea ei. Probabil că și preoteasa Tatiana, după expirarea
termenului de interdicție, s-ar fi întors la Lunga. Despre viața ei de mai
departe nu se cunoaște nimic.
Materialul
respectiv va fi publicat în curând, în următorul vomul de carte: Protoiereu
Ioan LISNIC. Clerici ortodocși în închisorile comuniste: Basarabia, nordul
Bucovinei și Transnistria. Vol. IV.
[1]ANRM, F. R-3401, inv.
1, d. 1404, f. 8-9.
[2]Informații despre
preotul Vasile Caimacan puteți găsi în: Protoiereu Ioan Lisnic. Clerici ortodocși în închisorile comuniste: Basarabia,
Nordul Bucovinei și Transnistria. Vol. III. Iași. Editura “Stef”, 2022, p.
58-60.
[3]Informații despre
preotul Grigore Chirilenco puteți găsi în: Protoiereu Ioan Lisnic. Clerici ortodocși din Basarabia și
Transnistria în închisorile comuniste. Iași. Editura “Stef”, 2019, p. 23-26.
[4] ANRM,
F. R-3401, inv. 1, d. 1404, f. 1.
[5]Ibidem, f. 21-23.
[6]Protoiereu Ioan
Lisnic. Clerici ortodocși din Basarabia
și Transnistria în închisorile comuniste.
