Despre cinstirea în
rugăciuni
și chemarea
Preasfintei Născătorei de Dumnezeu.
Combaterea sectelor
raționaliste III
Sfânta Biserică a lui Hristos cinstește pe Născătoarea de Dumnezeu mai mult
decât pe toate puterile cerului cele fără de trup și o preamărește: „Ceea ce
ești mai cinstită decât heruvimii și mai slăvită fără de asemănare decât serafimii”, ca pe cea, care ne-a născut nouă
pe Dumnezeu-Omul, Hristos Mântuitorul, Care s-a întrupat de la dânsa și din
Duhul Sfânt, - și mărturisind-o ca Fecioară, care a păstrat fecioria și în
naștere și după naștere, o fericește ca pe Născătoarea de Dumnezeu și cere
ajutorul ei și apărare înaintea scaunului Fiului ei pentru toată lumea
păcătoasă. Despre Fecioria Născătoarei de Dumnezeu și mărirea ei deosebită a
fost prezis încă de proorocii Vechiului Testament, „purtați de Duhul Sfânt” (II
Petru, 1, 21).
Așa, Sf. Prooroc Isaia cu multe veacuri a prezis, că Mântuitorul lumii se
va naște nu din femeie, ci dintr-o Fecioară neprihănită, la care proorocie
despre această naștere minunată arată și Sf. Evanghelist Matei: „iată Fecioara
în pântece va avea și va naște fiu și vor chema numele lui Emanuil, ce se
tâlcuiește: cu noi este Dumnezeu” (Matei
1, 23; Isaia 7, 14). Sf. Prooroc Ezechiil a prezis, că Preasfânta Fecioară și după nașterea lui
Hristos va rămâne totdeauna în feciorie: „ușa aceasta încuiată va fi și nu se
va deschide și nimenea nu va trece prin-trânsa, că Domnul Dumnezeu a lui Israil
va trece prin-trânsa și va fi încuiată” (Iezechiil 44, 2).
Măreția Născătoarei de Dumnezeu a
mărturisit-o și Sf. Arhanghel Gavriil, venit din cer care, „întrând la ea a spus:
„bucură-te ceea ce ești plină de dar, Domnul este cu tine; binecuvântată ești
tu între femei”! (Luca 1, 28).
Despre mărirea ei a spus și Sf. Elisabeta, care „s-a umplut de Duhul Sfânt
și a strigat cu glas mare, zicând: binecuvântată ești tu între femei și
binecuvântat este rodul pântecelui tău! Și de unde mie aceasta, ca să vie Maica
Domnului la mine” (Luca 1, 41-43).
Despre proslăvirea sa de la Dumnezeu și de la oameni a spus și însăși Maica
lui Dumnezeu: „mărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de
Dumnezeu Mântuitorul meu: că a căutat spre smirenia roabei sale: că iată de
acum mă vor ferici toate neamurile; că mi-a făcut mie mărire Cel puternic și
sfânt numele Lui” (Luca 1, 46-49).
Pretutindeni unde sunt creștini, se slăvește din neam în neam precurat nume
al Maicii lui Dumnezeu, pretutindeni creștinii o slăvesc și o roagă pentru
apărarea înaintea lui Dumnezeu, întru iertarea păcatelor lor și ajutor întru
necazurile și scârbele lor; și vor slăvi numele ei sfânt, o vor ruga totdeauna
pentru ajutor, până la sfârșitul lumii, până când trăiește creștinismul
adevărat pe pământ; nu o fericesc pe Maica lui Dumnezeu numai păgânii, cei ce
nu cred întru Hristos și sectanții.
„Sub milostivirea ta scăpăm,
Născătoare de Dumnezeu. Rugăciunile noastre nu le trece cu vederea în nevoi, ci din primejdii
ne izbăvește pe noi, una curată și binecuvântată”!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu