Preotul Andrei Tanasiev consilier economic al Episcopiei Hotinului, arestat de către colaboratorii NKVD, Bălți

Preotul Andrei Tanasiev consilier economic
al Episcopiei Hotinului,
arestat de către colaboratorii NKVD, Bălți

Andrei Tanasiev s-a născut la 24 noiembrie 1881 în familia lui Dimitrie Tanasiev, cântăreț la biserica din Stâncăuți-Șaptebani, jud. Bălți. La vârsta de numai 7 ani rămâne orfan de ambii părinți, fiind crescut și educat de sora sa mai mare. A învățat cu bursă de la stat, la Școala spirituală din Edineț, apoi la Seminarul Teologic din Chișinău, studii pe care le-a absolvit în anul 1903. La 7 iulie 1903 a fost hirotonit preot pe seama bisericii din satul Piatra, jud. Orhei. În anul 1906 a fost transferat la biserica din Unțești, jud. Bălți. A mai slujit, începând cu anul  1922, la biserica din Dănuțeni, acelasi județ și în anul 1933, devine consilier economic al Episcopiei Hotinului cu reședința la Bălți, activând în această calitate până în anul 1940.      

După ocupația Basarabiei de către sovietici, părintele Andrei Tanasiev a rămas la Bălți. Sub noua conducere se simțea responsabil de patrimoniul eparhial, deoarece era singurul consilier rămas în eparhie. De aceea, la doar 2 săptămâni de la instaurarea puterii sovietice, la 13 iulie 1940, părintele avea să scrie autorităților locale:”...ne adresăm cu următoarea rugăminte, legată de administrarea bisericească a fostei eparhii de Hotin, care avea 486 de parohii, din trei județe ale Basarabiei – Bălți, Soroca și Hotin –  situația de mai departe a  averii parohiilor, a conducerii eparhiale, a consistoriului, cât și situația clericilor din fosta eparhie. Eparhia Hotinului a fost înființată în anul 1923, din fosta eparhie a Chișinăului și Hotinului și era condusă de arhereu și de trei consilieri ale secțiilor: administrativă, culturală și economică. La 13 iunie, curent, arhereul titular [Tit Simedrea, n.a.] a fost ales de către Congresul național al Bisericii Române, Mitropolit al Bucovinei. Locul de arhereu în eparhie a rămas vacant, doi dintre consilieri, ale secțiilor adninistrativă și culturală, au plecat peste Prut. Am rămas eu, subsemnatul, consilier economic eparhial, responsabil în noile condiții, de starea bisericilor și situația clericilor din fosta eparhie”. În continuare, părintele face o evaluare a averii eparhiale, mobilă și fixă, arătând și valoarea lor financiară, continuând răvașul în felul următor: “În legătură cu stabilirea noii legi de conducere în Basarabia și potrivit Constituției Rusiei Sovietice, după care biserica este despărțită de stat și de școală și garantează libertatea conștiinței, orice cult religios poate să-și desfășoare activitatea. În privința eparhiei noastre, mai mult de o treime din parohii se află în mari greutăți. Sediul eparhial este ocupat de unități militare, fără întocmirea unui act, sau protocol de transmitere. Însă în incinta sediului se păstrează actele clericilor. Slujbașii de acolo, au fost siliți să părăsească locuințele lor. Cancelaria și locuințele au fost reamenajate, iar inventarul căminului preoțesc a fost transportat într-o direcție necunăscută. Preoții din multe parohii au plecat peste Prut […], populația roagă conducerea bisericească, să le trimitem preoți în locul celor plecați. Administrația bisericească, condusă de subsemnatul, fiind responsabilă de integritatea vieții și  păstrarea patrimoniului eparhiei, nu este capabilă de a satisface cererea populației”. În acele condiții, părintele înainta și câteva propuneri, neluate în seamă de către autoritățile sovietice. În schimb, această scrisoare-raport i-a făcut autorului, mari bătăi de cap. La doar câteva zile de la expedierea scrisorii, părintele a fost arestat.

La 17 iulie 1940, colaboratorii NKVD, Bălți au efectuat o percheziție la domiciliul preotului Andrei Tanasiev, iar în următoarea zi a avut loc primul interogatoriu. Materialele “compromițătoare” ale deținutului erau, scrisoarea adresată autorităților locale și cuvântarea sa de la 3 ianuarie 1940, rostită cu prilejul inaugurării tipografiei eparhiale, publicată pe paginile revistei eparhiale, Însemnări Creștine și tradusă în limba rusă. Pe parcursul anchetei, părintele a fost interogat de patru ori, i-au fost puse întrebări provocatoare a fost și amenințat. La întrebarea anchetatorului, ce acuzații aduce inculpatul unităților Armatei Roșii care au ocupat Sediul episcopiei, părintele a răspuns că, nu aduce nici o acuzație și că, fiind răspunzător de averea eparhială, a informat de acest caz autoritățile locale.

Din cauza lipsei de probe, părintele Andrei Tanasiev a fost eliberat din temniță. La 26 august 1940, șeful secției NKVD, jud. Bălți, aproba Hotărârea de eliberare de sub pază, în care se scria: “Potrivit informațiilor parvenite pe adresa secției județene NKVD, după instaurarea puterii sovietice pe teritoriul Basarabiei, Tanasiev A. D. pleda pentru restituirea averii bisericilor și mănăstirilor. După investigarea preliminară a acestui caz s-a stabilit că, persoana în cauză n-a efectuat nici un fel de propagandă, în calitatea sa de sef al secției economice eparhiale a scris pe adresa sovietului orășenesc o notă informativă, în care a indicat averea bisericilor și mănăstirilor, cerând instrucțiuni, cum ar trebui procedat în continuare. S-a hotărât: încetarea urmăririi penale și eliberarea de sub strajă a cetățeanului  Tanasiev A. D.”  Înainte de eliberare, părintele a semnat un angajament că, tot ce a văzut, a auzit și a fost întrebat de către colaboratorii organelor NKVD, v-a păstra în cel mai mare secret și nu v-a spune nimănui nimic, în orce împrejurare ar fi. În caz contrar poate fi supus răspunderii penale, conform legilor statului sovietic.

După reinstaurarea administrației românești în Basarabia, părintele Andrei a continuat activitatea sa în cadrul Episcopiei Hotinului cu reședința la Bălți. Împreună cu ceilalți consilieri eparhiali a participat la multe slujbe divine, săvârșite de către P. S. Partenie Ciopron, Episcop al Armatei și conducător al Eparhiei Hotinului. A contribuit  la refacerea bisericilor și clădirilor, atât din centrul, cât și din cuprinsul eparhiei, mărturie ne servesc dările de seamă de la Adunările eparhiale, secția economică. La 13 iunie 1943, în timpul slujbei săvârșite de către P. S. Partenie în catedrala episcopală din Bălți, părintele a fost ridicat la rangul de Iconom Stavrofor.

În luna martie 1944, din cauza apropierii liniei frontului, dar și pentru a scăpa de o eventuală persecuție din partea sovieticilor, părintele Andrei Tanasiev, împreună cu alți preoți din eparhia Hotinului s-a refugiat peste Prut. Despre viața de mai departe a părintelui Andrei nu se cunoaște nimic. 

Extras din cartea:
Protoiereu Ioan LISNIC, Clerici ortodocși din Basarabia și Transnistria în închisorile comuniste, Iași, Editura Stef, 2019, p. 123-126.

Consilierii si secretarul Eparhiei Hotinului. 

Pr. A. Tanasiev, primul din dreapta, randul de jos

 

Episcopul Visarion Puiu al Hotinului in mijlocul consilierilor eparhiali și a absolvenților greci ai Școlii de Cântareți de la Mănăstirea Dobrușa (1934)