luni, 7 noiembrie 2016

Preotul Dimitrie Revenco – învinuit de spionaj în favoarea României și condamnat la moarte prin împușcare




Preotul Dimitrie Revenco –
învinuit de spionaj în favoarea României
și condamnat la moarte prin împușcare


Biserica din ultima parohie a părintelui Dimitrie Revenco,
localitatea Sviatocevo Gora, r-nul Krasnoselie, reg. Kostroma

Preotul Dimitrie Revenco s-a născut la 20 ianuarie 1891 în familie de țărani. Părinții săi erau Gheorghe și Elena Revenco din satul Cureșnița, jud. Soroca. A fost botezat la 28 ianuarie în Biserica “Nașterea Maicii Domnului” din Cureșnița de către preotul Efimie Jovmir, nași de botez fiind Ștefan Revenco și soția lui Timofei Ciubuc, Anastasia[1].
În perioada anilor 1909-1912 a fost în ascultare la Mănăstirea Călărășeuca, unde a deprins tipicul și cântările bisericești. În luna decembrie a anului 1912 a fost recrutat în armata flotei maritime din Marea Neagră. Peste trei luni a fost eliberat din serviciul militar și numit în funcția de cântăreț la Biserica militară Sf. Nicolae” din orașul Sevastopol[2]. La 11 ianuarie 1921 a fost hirotonit în treapta de diacon, continuând slujirea în calitate de cântăreț. După închiderea Biserica Sf. Nicolae”, în martie 1924 a fost numit cântăreț la Biserica “Sf. Mitrofan” din Sevastopol, apoi, la 20 mai 1927 numit diacon la Biserica “Sf. Al. Nevski” din aceeași localitate. La 29 septembrie 1930 a fost hirotonit preot și numit la o biserică din regiunea Zaporojie, apoi transferat în regiunea Kostroma[3]. Ultima parohie a părintelui Dimitrie Revenco a fost localitatea Sviatocevo Gora, raionul Krasnoselie, regiunea Kostroma (1933-1938)[4].
La 8 februarie 1938, părintele Dimitrie Revenco a fost arestat[5]. Fusese și anterior arestat și judecat în anul 1923, condamnat cu suspendare. În anul 1936, încerca-se fără rezultat, să plece din URSS în România, la baștina sa, motiv pentru care  i-a rugat pe cei apropiați ai săi din Basarabia, să solicite o permisiune. Unul dintre motivele arestării părintelui Dimitrie Revenco în 1938, a fost învinuirea sa, ca fiind membru al unei organizații monarhiste din regiunea Kostroma, înființată prin “dispoziția” Arhiepiscopului de Kostroma, Nicodim (Krotkov, 1932-1936)[6]. Pe acest caz au fost arestați și judecați mai mulți preoți[7]. În dosarul de judecată al părintelui Dimitrie Revenco se menționa că a fost “Arestat în baza acuzațiilor, ca fiind membru al unei grupări rebele de spionaj, creată de siguranța română (a fost recrutat în anul 1918 în orașul Sevastopol) cu scopul de a stabili legături cu conducerea organizației antisovietice creată de către arhiepiscopul Nicodim (Krotkov) în anul 1933; desfășurarea activității antisovietice; preamărirea dușmanilor poporului care au fost executați prin împușcare; calomnii aduse conducerii Partidului Comunist (b.)[8].
Judecata a avut loc la 16 mai 1938, fiind condamnat la pedeapsa capitală prin împușcare. Sentința de judecată a fost executată la 28 iunie 1938. Părintele Dimitrie Revenco a fost reabilitat de către Procuratura regiunii Kostroma, Federația Rusă, la 26 mai 1989 [9].

                                   
                                             Protoiereu Ioan Lisnic







[1] ANRM, F. 211, inv. 6, d. 217, f. 233
[2]  Новомученики и исповедники, Sursa: http://sr.isa.ac.ru/~bin/nkws.exe/ans/nm/?HYZ9EJxGHoxITYZCF2JMTdG6XbuEdO8ZfOei66GgeC9Ue8YUUuKis8CcdO8ctk*, consultat 3.10.2016, ora 13.15
[3] Ibidem
[4] Костромской мартиролог священнослужителей 1937-1938 ГГ.
Sursa: http://sazonow.ru/biblioteka/367-kostromskoi-martirolog-svyashennoslujitelei ,consultat 3.10.2016, 12.50
[5] Жертвы политического террора в СССРSursa: http://lists.memo.ru/d27/f249.htm, consultat, 3.10.2016, ora 12.25
[6] Arhiepiscopul martir Nikodim (Krotkov) a fost canonizat și trecut în rândul sfinților de către Biserica Ortodoxă Rusă în anul 1995.
[7] Людмила Матвеева, Красносельские новомученики, газетa "Красное приволжье", din 11 octombrie, 2013
[8] Новомученики и исповедники
[9] Жертвы политического террора в СССР





ANRM, F. 211, inv. 6, d. 217, f. 233










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu