duminică, 17 aprilie 2016

Ieromonahul Filaret Curcubet – „deconspirat”ca rezident al jandarmeriei române






Ieromonahul Filaret Curcubet – „deconspirat”
ca rezident al jandarmeriei române


Biserica din Molovata, jud. Orhei

După eliberarea Basarabiei, a fost detașat în Transnistria, fiind înscris în lista preoților misionari pentru Misiunea Ortodoxă din Transnistria. În primăvara anului 1944, se refugiază în România. Revine la începutul anului 1945 și este numit de către autoritățile eparhiale, paroh al Bisericii  „Nașterea Maicii Domnului” din localitatea Molovata (raionul Susleni), jud. Orhei .
În luna iulie 1945, părintele Filaret a fost arestat, fiind învinuit de propagandă antisovietică. A fost acuzat de colaborare cu jandarmeria română, cum că trecând clandestin frontiera de stat, a fost  „deconspirat” ca rezident, ținând legătura cu trei agenți secreți. Fiind preot în s. Molovata și  „săvârșind trebuințele religioase în satele din jur, rostea predici antisovietice [...] îndemna populația ca să nu-și îndeplinească obligațiile de stat, totdodată îi convingea cum că Basarabia inevitabil va fi dezlipită de Uniunea Sovietică și reinstaurarea administrației românești”. În urma acestor învinuiri, a fost judecat. Despre viața de mai departe a părintelui Filaret Curcubet nu se cunoaște nimic. 


                                Protoiereu Ioan Lisnic



 Ieromonahul Filaret, cu numele de mirean Teodor Curcubet, s-a născut la 15 mai 1904 într-o familie de ţărani. Părinţii săi erau Dimitrie şi Xenia Curcubet din satul Mărcăuţi, jud. Orhei. A fost botezat la 23 mai în biserica din satul natal de către preotul Constantin Chetraru, având-o naşă de botez pe Elisaveta, soţia cântăreţului de la biserica din Mărcăuţi, Vasile Stângaci[1].
Absolvind clasele primare, tânărul Teodor Curcubet îşi alege viaţa monahală, intrând în ascultare la Mănăstirea „Căpriana”. A fost tuns în monahism în anul 1936. În 1938 a fost hirotonit în treapta de ierodiacon, iar în 1941 – în cea de ieromonah[2].
După eliberarea Basarabiei, la 30 decembrie 1941, ieromonahul Filaret Curcubet a fost detaşat în stânga Nistrului, fiind înscris în lista preoţilor-misionari pentru Misiunea Ortodoxă din Transnistria[3]. A fost repartizat în comuna Mihailovca, jud. Râbniţa, unde sub conducerea sa a fost reparată biserica, înzestrând-o cu cele necesare cultului. În faţa casei parohiale, unde la acea vreme funcţiona şcoala primară, a fost instalată o troiţă, în cinstea eroilor români, pe soclul unde înainte fusese statuia lui Lenin. Din îndemnul preotului-paroh, la Mihailovca au fost instalate şi alte troiţe. A organizat corul bisericii, preda religia în trei şcoli primare[4].
În primăvara anului 1944, părintele Filaret se refugiază în România. Revine la începutul anului 1945 şi este numit paroh al Bisericii „Naşterea Maicii Domnului” din localitatea Molovata (raionul Susleni), jud. Orhei[5].
În luna iulie a anului 1945, părintele Filaret a fost arestat, fiind învinuit de propagandă antisovietică. A fost acuzat de colaborare cu jandarmeria română, cum că, trecând clandestin frontiera de stat, a fost „deconspirat” ca rezident, ţinând legătura cu trei agenţi secreţi. Fiind preot în s. Molovata şi „săvârşind trebuinţele religioase în satele din jur, rostea predici antisovietice [...], îndemna populaţia ca să nu-şi îndeplinească obligaţiile de stat, totodată îi convingea cum că Basarabia inevitabil va fi dezlipită de Uniunea Sovietică, cu reinstaurarea administraţiei româneşti”[6]. În urma acestor învinuiri, a fost judecat la ani grei de temniţă.
După întoarcerea din surghiun, până în anul 1959, părintele Filaret a slujit la biserica din Drăgăneşti, r-nul Lazovsk (Sângerei), şi la biserica din Dahnovici, r-nul Kotovski [7](Hânceşti). În următorii ani a slujit şi la alte biserici din cadrul Eparhiei Chişinăului. Trece la Domnul la 14 noiembrie 1978, fiind înmormântat în cimitirul din satul natal[8].





[1]ANRM, F. 211, imv. 5, d. 496, f. 52.
[2]ЖМП, nr. 11, 1979, p. 37.
[3]„Buletinul Arhiepiscopiei Chişinăului”, nr. 7, 1943, p. 30.
[4]Revista „Luminătorul”, nr. 7-9, 1943, p. 557.
[5]В. Пасат. Том 1, p. 203.
[6]Ibidem, p. 203-204.
[7]В. Пасат. Том 2, p. 203, p. 650.
[8]ЖМП, nr. 11, 1979, p. 37-38.




Extras din cartea: 

Protoiereu Ioan LISNIC, Clerici ortodocși din Basarabia și Bucovina de Nord în închisorile comuniste, Centenarul Marii Uniri, 1918-2018, Chișinău, Cuvântul ABC, 2018, p. 115-116




Biserica de lemn din s. Dahnovici, Hâncești. Sursa: Agenția de Inspectare
 și resturare a Monumentelor din Republica Moldova





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu