Preotul Mihail Vasilache – misionar și publicist + 28 iunie 1940

Preotul Mihail Vasilache – 
misionar și publicist
+ 28 iunie 1940

S-a născut la 14 octombrie 1900 în localitatea Vad – Rașcov, jud. Soroca. După absolvirea Facultății de Teologie din Cernăuți, a fost hirotonit preot pe seama Bisericii Sf. Arh. Mihail din localitatea Alcedar, jud. Orhei.

Credincioșii satului Alcedar erau tulburați în acea perioadă de rătăcirile inochentiste și a stiliștilor în privința calendarului îndreptat. Tulburările erau provocate de un susținător al stilului vechi, care umbla prin sate susținând că este preot,  ”hirotonit în vis”. Reușise să-și facă adepți care hărțuiau credincioșii, suținând că Biserica română este ”eretică„ iar pe preoți îi socoteau „spurcați„ fiindcă slujeau „pe nou”. Datorită activității misionare și pastorale intense, desfășurate de către tânărul preot venit în parohie, cei rătăciți au fost readuși în sânul Bisericii.

Pe parcursul anilor slujiți la biserica din Alcedar (1928-1940), preotul misionar Mihail Vasilache a fost un colaborator activ al revistei  eparhiale Luminătorul, au fost publicate numeroase articole ale cucerniciei sale în ziarul Raza, revista Misionarul ș.a. În materialele publicate scria despre specificul religiozității basarabenilor și deaspre condiția preotului din acea perioadă. Despre misiunea grea a preotului și despre decădera morală a credincioșilor.

Pentru activitatea pastorală și misionară rodnică, desfășurată în parohie, cât și în cadrul cercurilor pastorale, la 2 ianuarie 1932, a fost gratificat cu scufie. În luna august al anului 1939, împreună cu alți clerici ai Arhiepiscopiei Chișinăului a frecventat cursurile misionare.

În urma înaintării notei ultimative de către Guvernul sovietic în care se cerea cedarea Basarabiei și a Bucovinei de nord, când armata și administrația română se retrăgeau, s-au refugiat peste Prut și un număr mare de populație. Părintele Mihail Vasilache, conștientizând că ,fiind unul dintre fruntașii intelectualității din localitate, dar și din cauza opiniilor sale scrise despre bolșevism, va fi supus persecuțiilor, s-a refugiat peste Prut împreună cu familia sa. Moare subit la Iași, la 28 iunie 1940.

                                                Protoiereu Ioan Lisnic

Biserica din Alcedar, jud.Orhei

Preotul Constantin Rughinov – arestat și deportat în Siberia

Preotul Constantin Rughinov –
arestat și deportat în Siberia

Biserica din Cimișlia, jud. Tighina

S-a născut la 3 septembrie 1887 în com. Sadova, jud. Orhei. După absolvirea Seminarului Teologic din Chișinău în 1910, a fost hirotonit preot pentru Biserica Adormirea Maicii Domnului din Cinișeuți, jud. Orhei în clitate de preot – ajutător. În anul 1911 în localitate a fost zidită a doua biserică cu hramul Acoperimântul Maicii Domnului. Pentru activitate pastorală, părintele Constantin a fost gratificat în anul 1915 cu bedernița.

A continuat studiile la Facultatea de Teologie din Chișinău. În anul 1930 a susținut teza de licență cu titlul ” Raportul dintre Stat și Biserică în primele trei veacuri”. Pentru merite în activitatea pastorală, în anul 1932 a fost gratificat cu crucea aurită.

Ultima parohie a părintelui Constantin a fost com. Cimișlia, jud. Tighina, cu Biserica Adormirea Maicii Domnului, fiind numit preot – ajutător la această biserică.

După instaurarea puterii sovietice în Basarabia (1940-1941), mulți preoți se adunau la Chișinău pentru a se repatria. Părintele Constantin Rughinov a fost arestat de către agenții organelor NKVD-iste,  fiind în Chișinău, la 11 decembrie 1940. A fost condamnat la 8 ani de lagăr în Siberia de unde nu s-a mai întors. Trece la cele veșnice, fiind în detenție, la 5 februarie 1945. 

                                       Protoiereu Ioan Lisnic

                                                       

Preotul Tedosie Svetenco – omorât în chinuri groaznice

Preotul Tedosie Svetenco –
omorât în chinuri groaznice

Biserica din localitatea Gâsca, 

suburbia orașului Tighina

S-a născut în anul 1879 în localitatea Nedobăuți, jud. Hotin. După absolvirea Seminarului Teologic din Chișinău în 1900, a fost hirotonit preot și numit paroh la Biserica Sf. Arh. Mihail din Serbiceni, jud. Hotin, cu începere de la 9 septembrie. În anul 1906 a fost gratificat cu bedernița, iar în 1907 devine membru al Sfatului protopopesc. Timp de 11 ani a fost învățător în școala parohială din localitate.

La 2 martie 1911, conform ceririi înaintate, a fost transferat la Biserica Nașterea Maicii Domnului din localitatea Gâsca, suburbia orașului Tighina. A predat religia și în școala parohială din localitatea păstorită. În anul următor a fost gratificat cu  scufie și ales membru al Comitetului eparhial de revizie.

În timpul vizitelor canonice arhierești, săvârșite de către Î.P.S. Gurie Mitropolit al Basarabiei, în perioada 19-24 august 1930, a vizitat și parohia Gâsca. A fost întâmpinat de cătrre preotul paroh cu  un cuvânt de bun venit, raportând tootodată despre starea spirituală din parohie. După serviciul divin săvârșit, Mitropolitul Gurie a vorbit în limba rusă, înțeleasă de populația locală, îndemnând creștinii la unire în credință împreună cu preotul și mitropolitul, fiindcă numai în așa fel se poate ajunge la scopul urmărit de creștini – mântuirea sufletelor, prin jertfa Celuia ce s-a răstignit pentru noi.

Pentru merite în activitatea pastorală, părintele Todosie a fost decorat  în repetate rânduri cu distincții bisericești, fiind ridicat la treapta de protoiereu, iar la 2 ianuarie 1932, a fost gratificat cu palița.

În timpul stăpânirii sovietice din perioada 1940-1941, preoții rămași în parohii au avut de suferit, fiind socotiți dușmani ai puterii sovietice erau supuși represiunilor. Zeci de preoți au fost omorâți fără judecată, sute au fost judecați și deportați în Siberia. A avut de suferit și părintele Teodosie. Întâi i-a fost confiscată casa, fiind construită cu mijloace proprii. Locuia într-o casă țărănească de lut împreună cu soția și cei cinci copii. După confiscare au fost nevoiți să locuiască în gazdă.

La retragerea trupelor sovietice, locuitorii satului Gâsca au fost siliți să se evacuieze, printre ei era și părintele Teodosie împreună cu familia sa. Potrivit mărturiilor orale, părintele, auzind că autoritățile sovietice vor să distrugă biserica, s-a întors înapoi în sat. Peste câteva zile a fost găsit fără suflare într-un beci din localitate. Trupul său purta urme de tortură fiind mutilat în cel mai groaznic mod. A fost înmormântat în curtea bisericii la 19 iulie 1941, fiind petrecut în ultimul drum de foarte mulți păstoriți ai P.C.Sale.

După confiscare, casa preotului a fost transformată în școală, unde peste un deceniu  a avut loc o  tragedie. Învățătorul de pregătire militară din răzbunare și gelozie aducând la școală 12 kg. de trotil, s-a explodat, împreună cu el au murit 22 de elevi, 2 profesori și mulți au fost  răniți. Despre acest eveniment tragic, bineînțeles, nu s-a scris nimic în presa anilor 50.

Mormântul preotului martir Teodosie Svetenco se păstreză până în prezent în curtea bisericii din localitatea Gâsca, unde P.C.Sa trei decenii la rând a slujit Domnului.

                                         Protoiereu Ioan Lisnic

                                                                                        Preotul Teodosie Svetenco împreună cu membrii corului bisericesc

Preotul Teodor Bunescu – condamnat la moarte prin împușcare

Preotul Teodor Bunescu –
condamnat la moarte prin împușcare

   

Biserica din Zubrești, fostul jud. Lăpușna

S-a născut la 18 aprilie 1894 în localitatea Vânători, jud. Chișinău. După absolvirea Seminarului Teologic a fost numit temporar în funcția de cântăreț la biserica Schitului Răciula, la 12 mai 1916. La 4 octombrie acelaș an, a fost hirotonit preot și numit paroh la Biserica Sf. Arh. Mihail din Dașcova, jud. Orhei, apoi transferat la Biserica Sf. Arh. Mihail din com. Frasin, jud. Soroca, la 4 noiembrie 1916. În anul 1920, potrivit ceririi înaintate, este numit partoh al Bisericii Sf. Varvara din Popăuți, jud.Orhei.

Ultima parohie a părintelui Teodor a fost s.Zubrești, jud. Lăpușna, cu Biserica Sf. Arh. Mihail. Aproape două decenii a păstorit credincioșii din această localitate, din 1923 până la trecera P.C.Sale din viața pământească.

După instaurarea puterii sovietice (1940-1941), părintele Teodor Bunescu n-a încetat să-și îndeplinească datoria de păstor duhovnicesc. Fiind în Orhei, a fost arestat de către agenții NKVD-iști. A fost condamnat la moarte prin împușcare, cu puțin timp înainte de retragerea trupelor sovietice din Basarabia.

                                       Protoiereu Ioan Lisnic

Preotul Ioan Spinei – judecat la ani grei de lagăr în Siberia

Preotul Ioan Spinei –
judecat la ani grei de lagăr în Siberia

Biserica din Sălcuța, jud. Tighina

         S-a născut la 24 iunie 1890. După absolvirea Seminarului Teologic a fost hirotonit preot la 10 octombrie 1920 și numit paroh la Biserica Acoperemântul Maicii Domnului din localitatea Levințî, jud. Hotin. La 15 iunie 1921 a fost transferat la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Sălcuța, jud. Tighina în calitate de cleric. În anul 1925 devine paroh al acestei biserici.

         Din inițiativa preotului paroh și al Consiliului parohial pe parcursul anului 1927, a fost efectuată o reparație capitală a bisericii din Sălcuța. Sfințirea bisericii a avut loc la 9 octombrie. Invitatul principal la acest eveniment spiritual a fost Î.P.S. Sa Arhiepiscopul Gurie al Basarabiei. Însoțit de Consilierii eparhiali, Î.P.S. Sa a plecat din Chișinău sâmbătă dimineața, cu trenul spre Basarabeasca. De la stația de cale ferată Zaim întreaga suită a plecat spre Sălcuța, care se află la 4 km de Zaim. Ajunși la poarta bisericii, au fost întâmpinați cu pâine și sare, parohul a urat Î.P.S. Sale bun venit, ținând și o cuvântare. A doua zi, duminică a avut loc sfințirea bisericii. Din cauza mulțimii de credincioși adunați la acest eveniment spiritual, Sf. Liturghie a fost oficiată afară în curtea bisericii. Pentru merite în activitatea pastorală, parohul bisericii a fost gratificat cu scufie.

         În primul an de prigoană împotriva credinței din timpul ocupațieiei sovietice (1940-1941), părintele Ioan Spinei a fost arestat și deportat în Siberia.  A fost judecat la 10 ani de lagăr pentru apartenența la Partidul Național Liberal. Despre viața lui de mai departe nu se cunoaște nimic.

                                               Protoiereu Ioan Lisnic

Preotul Eustatie Chiriță - omorât prin împușcare

Preotul Eustatie Chiriță -
omorât prin împușcare

Biserica din Pitușca, fostul jud. Lăpușna

S-a născut în anul 1888. După absolvirea Școliii de cântăreți a fost numit la Biserica Acoperemăntul Maicii Domnului din localitatea Nesvoia, jud. Hotin, la 10 decembrie 1907. În luna decembrie a anului 1912 a fost transferat la Biserica Sf. Arh. Mihail din Logănești, jud. Chișinău și în 1918 la Biserica  Sf. Arh. Mihail din satul Pitușca același județ. La 2 iulie 1922 a fost hirotonit diacon pe seama parohiei Pitușca îndeplinind în continuare funcția de cântăreț.

În primul an de ocupație sovietică (1940- 1941), din cauza lipsei de preoți, a fost hirotonit preot de către Episcopul Alexie de Tula trimis de către autoritățile bisericești de la Moscova să conducă provizoriu Biserica din Basarabia. Puțin timp a avut să aducă laude lui Dumnezeu în calitate de preot la biserica din Pitușca. La 13 iulie 1941, părintele Eustatie Chiriță, împreună cu alți localnici din Pitușca, au fost arestați de către agenții NKVD și duși sub excortă în pădurea din apropierea satului Păulești unde au fost împușcați.

Potrivit altor surse, aflându-se că părintele a oficiat un Tedeum în care s-a rugat ca să câștige Armata Română, a fost omorât la 13 iunie 1941.

În ziarul Basarabia se descrie în felul următor: la 29 iulie, părintele Eustatie, ieșind din biserică, s-a exprimat făță de țărani că ”în curând vom avea oaspeți”. Cuvintele părintelui au ajuns la urechile agenților organelor raionale NKVD-iste. Împreună cu părintele au fost arestați mai mulți țărani localnici, suspectați de filo- românism.  Fiind duși sub excortă la Păulești-Lăpușna, au fost cu toții împușcați.

Ziarul Raza descrie, că la 31 iulie, înainte de  retragerea sovieticilor, autoritățile sovietice locale, intenționau să arunce în aer biserica din Pitușca. Aflând despre acesta, părintele Eustatie a chemat în ajutor localnicii. În următoarea zi împreună cu părintele au fost arestați mai mulți gospodari localnici. Părintele Eustatie Chiriță a fost împușcat pe marginea unui drum de țară. ”A fost găsit cu trei degete ale mînii drepte înmănuncheate pentru închinare cu semnul Sfintei Cruci”.

                                                                        

                                                  Protoiereu Ioan Lisnic