Postul Mare – călătorie duhovnicească către Sf. Inviere. De luni începe Postul

Postul Mare – călătorie duhovnicească
către Sf. Inviere. De luni începe Postul

        Când un om plecă în călătorie, el trebuie să știe unde merge.  Așa este și omul care călătorește în timpul Postului Mare. Înainte de toate Postul Mare este o călătorie duhovnicească și destinația sa este Paștele, Sărbătoarea Sărbătorilor.

        Pentru mulți creștini ortodocși, postul constă într-un anumit număr de reguli și prescripții formale, mai ales negative: abținerea de la anumite alimente, interzicerea dansului, poate și a filmelor de cinema. Noi suntem destul de departe de adevăratul duh ala Bisericii, încât este aproape imposibil să înțelegem că Postul Mare cuprinde în sine și altceva, fără de care toate aceste prescripții pierd o mare parte din sensul lor. Despre acest ” altceva„ se poate spune că este ca o atmosferă, ca un climat în care intrăm: mai înainte de toate o stare a sufletului și a inimii,  care timp de șapte săptămâni, pătrunde întreaga noastră viață.

        Scopul postului este în atingerea inimii, pentru ca aceasta să se poată deschide relațiilor duhului, pentru a simți foamea și setea tainică a comuniunii cu Dumnezeu.

        Postul Paștelui este așezat în cinstea Patimilor Domnului și  ne amintește de postul de 40 de zile al Mântuitorului în pustiu, înainte de a ieși în lume pentru propovăduirea Evangheliei (Mt. 4,2; Lc. 4,2). E totodată vreme de pregătire pentru post, rugăciune și pocăință pentru apropierea cu vrednicie de Sfântul Trup și Sânge, întrucât, de obicei, până la Sfintele Paști se împărtășesc toți credincioșii.

        Cu o deosebită evlavie trebuie să petrecem prima săptămână din post (săptămâna mare), în care în toate bisericile se săvârșesc rugăciuni zilnice deosebite prin care ne întărim în credință spre a parcurge timpul postului și ultima săptămână (săptămâna patimilor) în amintirea sfintelor Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos.

        Să începem acest post iertând ca să fim iertați, plini de dragoste, de credință și de nădejde, și înfricoșându-ne, umilindu-ne și îndreptându-ne cu vrednicie și cu sfințenie să împlinim întru toate voia lui Dumnezeu.