GRIJILE EXAGERATE ALE OMULUI

 GRIJILE EXAGERATE ALE OMULUI

Iubiţi fraţi şi surori, noi oamenii trăind pe pământ ne facem griji pentru ziua de mâine, uitând de existenţa puterii lui Dumnezeu, ne     gândim ce vom mânca, ce vom bea sau în ce ne vom îmbrăca. Aceste griji ne frământă zi de zi, uitând de Dumnezeu, care doreşte să ne ajute şi o poate face şi Căruia îi datorăm cu toţii existenţa noastră pe pământ. Luminătorul trupului este ochiul şi de va fi ochiul tău curat atunci tot trupul tău va fi curat, şi invers. Deci, dacă lumina din tine este întuneric, atunci tu singur eşti în întuneric. Ochiul sufletului te conduce numai spre bine, spre credinţă, spre dragoste şi spre fapte bune. Căci dacă vei spune că-l urmezi pe Hristos neavând credinţă şi dragoste faţă de aproapele şi faţă de Dumnezeu, te înşeli amarnic. Niciodată nu vei putea sluji la doi domni, căci pe unul îl vei iubi, iar pe altul îl vei urî. Dacă gândul tău va fi supus numai grijilor pământeşti şi bunurilor acestei lumi, atunci de cele cereşti vei uita şi inima ta va fi numai pentru a sluji trupului cu mândria şi lăcomia, care sunt izvoarele tuturor celorlalte păcate. Aceste păcate te pot duce la pierzanie săvârşind lucruri pe care apoi le vei regreta.

Uitând de tot ceea ce este sfânt, viaţa ta va decurge numai în lăcomie şi mândrie, fiind plină de chinuri şi dureri, acestea având menirea de a te distruge.

Fiind cuprins de lucrurile lumeşti, şi uitând de îngrijirea pentru suflet vei căuta a face rău, căci acesta este domnul pe care îl slujeşti. Vei căuta atunci desfătări şi plăceri pentru trupul tău. Aceste griji lumeşti te împiedică a-ţi îndrepta privirea la cele sfinte, te încurcă în îngrijirea sufletului care este nemuritor.

Atunci când eşti îndestulat cu toate, uiţi despre cei care se află în preajma ta, care au nevoie de ajutorul cuiva, pe care tu îl poţi da. Sufletul tău se hrăneşte cu fapte bune, aceasta fiind hrana lui, care      te cheamă prin conştiinţă să te lepezi de grijile lumeşti şi să priveşti în partea care te va ajuta să-ţi salvezi sufletul. Pe această parte stă Hristos, care te îndeamnă la fapte bune şi la pocăinţă, căci numai prin fapte şi nu prin vorbe devii urmaşul lui Hristos, care este viaţa veşnică.

Când te vei lipsi de aceste griji, te vei linişti şi te vei mulţumi cu ceea ce ai, vei simţi liniştea sufletească şi dorinţa de a dobândi ceea ce este mai de preţ pentru un creştin – mântuirea.

                      Protoiereu Mitrofor Grigore Lisnic