NAŞTEREA MAICII DOMNULUI
Naşterea ta, de Dumnezeu Născătoare Fecioară,
bucurie a vestit la toată lumea; că din tine a răsărit Soarele dreptăţii,
Hristos Dumnezeul nostru. Şi dezlegând blestemul, a dat binecuvântare; şi
stricând moartea, ne-a dăruit nouă viaţă veşnică. (Troparul Sărbătorii).
Naşterea Fecioarei din părinţii Ioachim şi Ana a stat sub semnul harului
divin, căci aceia, fiind mai înainte neroditori au primit răspuns la rugăciunile
lor prin venirea pe lume a Mariei.
Această sărbătoare este una din cele 12 sărbători mari
împărăteşti de peste an, care dă prilej de laude şi cinstire a Prea Sfintei
Născătoare de Dumnezeu. Potrivit tradiţiei, părinţii săi, Ioachim şi Ana, deşi
erau drepţi şi în viaţă virtuoasă, nu se învredniciseră de naşterea de prunci
motiv de amărăciune pentru ei. Sufereau îndoit, fiindcă pe lângă lipsa unei mângâieri
la bătrâneţe erau şi dispreţuiţi de semenii lor. După tradiţia şi obiceiurile
iudeilor cei ce nu aveau copii erau consideraţi ca pedepsiţi de Dumnezeu, aşa
încât nici darurile nu le erau primite la templu. Însă cei doi soţi nu încetau
să se roage la Dumnezeu. Se spune că Ioachim a mers în pustie şi s-a rugat
vreme de patruzeci de zile, asemenea făcând şi Ana „cu frângerea inimii” în
locuinţa lor. Au dat şi un jurământ că vor aduce copilul care se va naşte jertfă
ca să slujească lui Dumnezeu. Rugăciunea le-a fost ascultată şi au fost
vestiţi prin înger de naşterea Fecioarei Maria. Mult s-au bucurat soţii Ioachim
şi Ana pentru acest dar de la Dumnezeu. Iar când prunca Maria a împlinit vârsta
de trei ani, conform făgăduinţei, a fost adusă de părinţii săi la templu, fiind
închinată spre a sluji lui Dumnezeu. După 12 ani de la intrarea ei în templu a
fost logodită cu un bărbat drept şi evlavios, cu numele Iosif. Atunci a primit
de la îngerul Gavriil vestea că „a aflat har la Dumnezeu”, fiind aleasă să Îl
aducă pe lume pe Cel de o fiinţă cu Tatăl (Luca 1, 26-37). Ea este mai cinstită
şi mai mărită decât toţi sfinţii şi îngerii pentru că Dumnezeu S-a întrupat şi
S-a făcut om pentru mântuirea lumii.
Protoiereu Ioan Lisnic
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu