Univers spiritual: SF. IERARH VARLAAM, MITROPOLIT AL MOLDOVEI

SF. IERARH VARLAAM, MITROPOLIT AL MOLDOVEI

Sub arhipăstoria mitropolitului Varlaam au fost realizate multe fapte mari pentru Ţară şi Biserica Moldovei. În 1633 numele mitropolitului Varlaam a figurat printre candidaţii la înaltul titlu de patriarh ecumenic, caz unic în istoria Patriarhiei de Constantinopol.
Originar din jud. Vrancea, viitorul ierarh al Moldovei s-a născut în 1590 într-o familie de răzeşi. Numele săi laic era Vasile Moţoc. A învăţat carte la schitul „Lui Zosima”, întemeiat în prima jumătate a sec. al XVI-lea, unde în 1602 prin contribuţia vornicului Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche a fost ridicată mănăstirea Secu. În acest schit exista o şcoală de seamă sub conducerea stareţului Zosima. Aici, viitorul mitropolit al Moldovei a învăţat dogmele credinţei ortodoxe, dar şi a limbilor greacă şi slavonă. Călugărit la Secu, îşi câştigă faima de cărturar fiind călugăr „ustenind” a traduce cărţi. Având o bogată cultură teologică şi fiind un vrednic călugăr, este ales la 1608 egumen al mănăstirii Secu. Se presupune că ar fi studiat şi la şcolile din Polonia, la Lvov.
În anul 1629, îl întâlnim ca arhimandrit la mănăstirea Secu. Fiind unul dintre oamenii de încrederea a domnului Miron Barnovschi (1629-1629 şi 1633),arhimandritul Varlaam îi devine duhovnic. Tot în acest an, din partea domnitorului este trimis într-o misiune diplomatică la Moscova. În drum spre Moscova, se opreşte la Kiev, unde se întâlneşte cu egumenul de la mănăstirea Pecerska, Petru Movilă: Aici arhimandritul Varlaam văzuse şcoala şi tipografia înfiinţată de Petru Movilă. Probabil ceea ce văzu-se i-a trezit dorinţa de a face şi în ţara sa asemenea lucruri. În timpul vizitei la Moscova face o comandă de icoane pentru mănăstirea Dragomirna. Întors acasă, din cauza schimbării domnitorului, este nevoit să se retragă la mănăstirea Secu. După moartea mitropolitului Atansaie (1629-1633), devine mitropolit al Moldovei. Varlaam a păstorit Biserica din Moldova în timpul câtorva domnitori: Alexandru Iliaş (1631-1633), Miron Barnovschi (1633), Moise Movilă (1633-1634) şi Vasile Lupu (1634-1653). În timpul domniei lui Vasile Lupu, Biserica din Moldova ajunge la strălucirea pe care n-a mai avut-o din timpul lui Ştefan cel Mare.
Despre preţuirea de care se bucura mitropolitul Varlaam al Moldovei în tot răsăritul ortodox, vorbesc mai multe fapte. În anul 1633, el se afla în fruntea soborului de episcopi care a oficiat la Lvov hirotonia în treapta de episcop a lui Petru Movilă. A participat la hirotonia întru episcop a lui Paisie, viitorul patriarh al Ierusalimului, precum şi a altor episcopi din Muncaci şi Maramureş. În 1633 numele mitropolitului Varlaam a figurat printre candidaţii la înaltul titlu de patriarh ecumenic, caz unic în istoria Patriarhiei de Constantinopol. În calitatea de conducător suprem al creştinilor din Moldova, Mitropolitul Varlaam a avut un rol însemnat în pregătirea Sinodului de la Iaşi din 1642, sinod la care s-a discutat „Mărturisirea Ortodoxă” a lui Petru Movilă.
În anul 1644 la porunca domnitorului Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam participă la tratativele de pace cu voievodul Munteniei Matei Basarab.
Pentru consolidarea ortodoxiei româneşti, Mitropolitul Varlaam a convocat la Iaşi, în anul 1645, un sobor la care au participat ierarhi din Moldova şi Muntenia. A sprijinit cu hotărâre eforturile românilor ardeleni în lupta pentru apărarea ortodoxiei. Astfel, în 1645, mitropolitul Varlaam scrie o scrisoare de recomandare către ţarul Rusiei a fostului mitropolit al Transilvaniei, Ilie Iorest,
care fusese înlăturat din scaun de către cârmuitorii calvini din Ardeal. În anul 1653, după moartea lui Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam se retrage la mănăstirea Secu. La 1657, Mitropolitul Varlaam trece în lumea celor drepţi.
La propunerea conducerii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în februarie 2007, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea mitropolitului Valaam al Moldovei, trecându-1 în rândul sfinţilor cu zi de prăznuire la 30 august, când a avut loc şi proclamarea solemnă a canonizării.

Activitatea ecleziastică

În timpul domniei lui Vasile Lupu, datorită străduinţei Mitropolitului Varlaam, au fost realizate o serie de acţiuni importante. La îndemnul mitropolitului Varlaam, domnitorul a zidit la Iaşi una dintre cele mai frumoase biserici din ţară, biserica mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi”, care „s-a sfinţit cu mâna arhiepiscopului Varlaam, la 6 mai 1633” după cum arată pisania slavonă aşezată deasupra uşii de la intrare. Mitropolitul 1-a îndemnat pe domnitor să construiască şi alte mănăstiri şi biserici printre care şi biserica „Sf. Dumitru” din Orhei.
La îndemnul mitropolitului Varlaam domnitorul Vasile Lupu, în anul 1640, deschide pe lângă noua sa ctitorie Academia Slavo-Greco-Latină, considerată ca „prima instituţie cu elemente de învăţământ superior din Moldova”, după modelul instituţiei de la Lavra Pecerska din Kiev. În această realizare au fost susţinuţi de Mitropolitul Petru Movilă care a trimis un grup de profesori de la şcoala movileană din Kiev.
Drept recompensă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei ecumenice faţă de Poarta Otomană din partea Patriarhului Partenie, cu soborniceasca hotărâre, Vasile Lupu şi Biserica din Moldova primesc în dar moaştele Cuvioasei Parascheva. Astfel, în 1641 racla cu cinstitele moaşte a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră. Ajungând la Galaţi, apoi la Iaşi, au fost întâmpinate de domnitorul Vasile Lupu, de Mitropolitul Varlaam, de episcopii de Roman şi Huşi, de cler şi credincioşi. Cinstitele moaşte au fost aşezate în biserica mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi” din Iaşi.
În timpul păstoriei sale, mitropolitul Varlaam a obţinut de la toţi domnitorii cu care a colaborat o serie de înlesniri şi scutiri pentru preoţii şi călugării din cuprinsul Mitropoliei Moldovei.

Realizări cărturăreşti

Cea dintâi grijă a Mitropolitului Varlaam a fost să-şi hrănească clerul şi credincioşii cu hrană spirituală, organizând tipărirea de cărţi în limba română. Cu ajutorul Mitropolitului Petru Movilă au fost trimise la Iaşi utilaje pentru tipografie. Astfel că în 1640 la mănăstirea „Trei Ierarhi” a fost deschisă prima tipografie din Moldova.
De sub teascurile acestei tipografii au apărut mai multe scrieri cu conţinut religios în limba română, unele traduse, altele prefaţate sau scrise de Mitropolitul Varlaam. Printre cărţile tipărite la Iaşi în timpul Mitropolitului Varlaam sunt următoarele: Leastvţa (Scara) Sf. Ioan Scărarul (1618).
Cea dintâi traducere a Mitropolitului Varlaam realizată încă pe timpurile când se afla la mănăstirea Secu este Scara sau Lesviţa Sf. Ioan Scărarul care, din nefericire a rămas netipărită.
Cazania lui Varlaam
În 1643, la Iaşi la tipografia domnească de la mănăstirea „Trei Ierarhi” a văzut lumina tiparului una din cele mai însemnate cărţi din vechea cultură românească şi prima carte tipărită din Moldova. Cazania lui Varlaam sau, „Carte românească de învăţătură la duminicile preste an şi la praznice împărăteşti şi la sfinţi mare”. Mitropolitul trudise mult la alcătuirea acestei Cazanii şi ardea de dorinţa „ca s-o citească preoţii din Biserică pentru mântuirea românilor credincioşi”. În alcătuirea acestei cărţi autorul s-a folosit de vechile Cazanii traduse, sau prelucrate din limbile greacă şi slavonă.
Preţuirea de care se bucura Cazania se vede prin faptul că a fost retipărită de-a lungul vremurilor de mai multe ori.
Şapte Taine a Bisericii (1644)
Scopul tipăririi acestei cărţi era de a lămuri întâi preoţilor şi apoi credincioşilor Tainele Bisericii Ortodoxe, precum şi de a-i feri de rătăcirile
Calvine. La traducerea acestei cărţi a lucrat şi logofătul Eustatie şi a fost tradusă din limba greacă.
Răspunsurile la catehismul calvinesc (1644)
Această carte a fost scrisă de mitropolitul Varlaam ca răspuns la „Catehismul calvinesc” tipărit la Alba Iulia, în limba română, la 1642, declarat „plin de otravă şi moarte sufletească”.
El consideră pe adepţii calvinismului mai primejdioşi decât „păgânii, turcii şi tătarii”. Cartea era adresată tuturor creştinilor, dar în special românilor ortodocşi din Ardeal.
Alte scrieri şi traduceri
De sub teascurile tipografiei din Iaşi în 1645 apare „Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu”. Mitropolitului Varlaam îi sunt atribuite unele traduceri rămase în manuscris, nesemnate: A unui Evangheliar, Apostol şi Psaltirii.
Întreaga activitate desfăşurată de Mitropolitul Varlaam a fost spre a întări şi a apăra credinţa dreptmăritoare, prin traducerea şi tipărirea cărţilor cu conţinut religios. Prin eforturile sale Mitropolitul Varlaam rămâne una dintre figurile remarcabile ale culturii româneşti din sec. al XVII-lea.

Protoiereu Ioan Lisnic