Preotul Prof. Anatolie Zarea în închisorile comuniste

Preotul Prof. Anatolie Zarea
în închisorile comuniste

“Dacă ar trebui să fac o referire la preoți “moderni” și “intelectuali”din întunecata perioadă ceaușistă, atunci mă gandesc în primul rând la părintele Zarea”.

Din mărturiile unui ucenic al părintelui

Preotul Anatolie Zarea s-a născut în anul 1920 în localitatea Pârjota, jud. Bălți. A urmat studiile pedagogice, după care a activat în calitate de profesor în Basarabia. În timpul războiului a fost ofițer în Armata Română luptând pe Frontul de Est. Cade prizonier, fiind repartizat într-un lagăr de muncă forțată, lucrând în minele de cărbune din Dombas (Ucraina), sau Siberia. După detenție reușește să se întoarcă în România, refuzând “repatrierea” în RSSM. Studiază teologia la București, se căsătorește și după absolvire este hirotonit preot, devenind și profesor la Seminarul Teologic din București.

La Seminar, părintele Anatolie Zarea va fi coleg și prieten cu părintele Calciu-Dumitreasa, reușind să formeze multe generații de preoți. Părintele Anatolie a slujit la parohia “Sf. Vineri”-Colentina din capitală, o perioadă de timp a slujit cu părintele Calciu.

În anii 80 ai secolului trecut, când părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa era sub acuzație, iar mai târziu fiind și caterisit, părintele Zarea era silit să dea mărturii mincinoase împotriva confratelui său, fiind interogat regulat la securitatea din Rahova, unde primea și “porția de tortură administrativă”. Părintele Anatolie Zarea își încheie drumul vieții pământești la vârsta de 80 ani, în anul 2000. 

                             Protoiereu Ioan Lisnic

Preotul Simeon Chișca - condamnat la 10 ani de închisoare

Preotul Simeon Chișca -
condamnat la 10 ani de închisoare

Biserica “Sf. Arh. Mihail” din Onișcani

Preotul Simeon Chișca s-a născut la 1 februarie 1902 în familia lui Vasile Chișca, cântăreț la Biserica “Sf. Arh. Mihail” din Onișcani, jud. Orhei. A fost botezat la 7 februarie în biserica veche din satul natal de către preotul Vasile Lașcov, având naș pe proprietarul din Onișcani, Ioan Durnescu[1]. În anul 1924 a absolvit Seminarului Teologic din Chișinău[2], apoi la 17 februarie 1925 a fost hirotonit preot pentru Mănăstirea Hirova. A slujit la Biserica “Sf. Voievozi” din Găuzeni, Orhei și în 1929 transferat la Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Bănești (com. Telenești), același județ[3]. În anul 1943, părintele Simeon era paroh la Biserica “Sf. Arh. Mihail” din satul natal. La 10 ianuarie 1943 a fost hirotesit în treapta de iconom[4].

În luna martie a anului 1944, din cauza apropierii frontului, părintele Simeon Chișca, împreună cu alți preoți basarabeni, se refugiază peste Prut. În România, părintele Simeon a slujit la biserica din localitatea Ghertavoiești, jud. Dolj. În iunie 1945 revine în RSSM, fiind numit de către autoritățile eparhiale paroh la Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Dereneu, jud. Orhei[5].

La biserica din Dereneu, părintele Simeon a slujit numai câteva luni, fiindcă în luna noiembrie a fost arestat. Judecata a avut loc în luna decembrie 1945, fiind condamnat de către Judecătoria Supremă a RSSM conform art. 58 CP (activitate contrarevoluționară și trădare de patrie) la 10 ani de lagăr. Anii de detenție i-a petrecut într-un lagăr din Kazahstan. În februarie 1955, după eliberarea din detenție, a locuit în orașul Karaganda, unde a lucrat în calitate de hamal. Revine în RSSM în 1956, fiind numit preot la o biserică din parohiile rurale[6].

În anii 70 ai secolului trecut, părintele Simeon Chișca era paroh al Bisericii “Sf. Arh. Mihail” din satul Abaclia, r-nul Cimișlia. Trece la Domnul la 2 octombrie 1979[7].

                                       Protoiereu Ioan Lisnic

---

[1] ANRM, F. 211, inv 5, d. 581, f. 199

[2] Revista Luminătorul, nr. 19-20, 1924, p. 1

[3] Anuarul Arhiepiscopiei Chișinăului, 1930, p. 86

[4] Buletinul Arhiepiscopiei Chișinăului, nr. 1, 1943, p. 23

[5] Teodor Candu, Pr. Octavian Moșin, op. cit., p. 21

[6] V. Pasat, Vol. 2, p. 385

[7] Idem, Vol. 3, p. 494

Informații mai ample despre viața Preotului Simeon Chișca puteți găsi în: Protoiereu Ioan LISNIC, Clerici ortodocși din Basarabia și Transnistria în închisorile comuniste, Iași, Editura Stef, 2019, p. 30-33

Preotul Gheorghe Buruiană - judecat pentru propaganda și agitație antisovietică

Preotul Gheorghe Buruiană - judecat
pentru propagandă și agitație antisovietică

Preotul Gheorghe Buruiană s-a născut la 22 aprilie 1906 în familia cîntărețului bisericesc Diomid Buruiană din Drăgușenii Noi, jud. Chișinău. A fost botezat la 2 mai în biserica din satul natal de către preotul Ioan Celan, având naș pe cântărețul bisericesc Grigore Guma[1]. După absolvirea Facultății de Teologie, la 24 decembrie 1930 a fost hirotonit preot pe seama Bisericii “Sf. Arh. Mihail” din Bahmutea, jud. Tighina[2].

În luna septembrie 1940, părintele Gheorghe reușește să se repatrieze în România, dar peste un an revine la parohie. În perioada aprilie 1942-aprilie 1943 a fost încadrat voluntar în Armata Română în calitate de preot militar. În toamna anului 1944, părintele Gheorghe devine slujitor la Biserica “Sf. Teodor Tiron” (Ciuflea) din Chișinău[3]. 

La 30 ianuarie 1945, părintele Gheorghe Buruiană a fost arestat. Era învinuit de propagandă și agitație antisovietică. Judecata a avut loc la 27-28 noiembrie 1945, fiind condmant la 10 ani privațiune de libertate, decădere din drepturile civice pe o perioadă de 5 ani și confiscarea averii personale. Părintele a fost eliberat din detenție în anul 1953 și rebilitat peste 5 decenii, la 18 martie 1996[4].

                              Protoiereu Ioan Lisnic

---

[1] ANRM, F. 211, inv. 3, d. 720, f. 56

[2] Revista Luminătorul, nr. 2, 1931, p. 58

[3] Mihai Tașcă, De la biserică în gulag, Ziarul Adevărul, Ediție de Moldova, 24 noiembrie 2011

[4] Cartea Memoriei, Catalog al victimilor tolitarismului comunist, Vol. 1, Chișinău, 1999, p. 18 

Preotul Nicolae Braga - condamnat pentru activitate antisovietică

Preotul Nicolae Braga -
condamnat pentru activitate antisovietică

Biserica “Sf. Arh. Mihail și Gavriil” din Ermoclia

Preotul Nicolae Braga s-a născut la 6 mai 1902 în familia cântărețului bisericesc Nazarie Braga din localitatea Mateuți, jud. Orhei. A fost botezat la 19 mai în biserica din Mateuți de către preotul Teodor Procopan, având naș pe Luca Margină, cântăreț la biserica din Ciorna, același județ. După absolvirea Seminarului Teologic, la 3 decembrie 1923 a fost hirotonit preot pe sema parohiei Popeasca, jud. Tighina. O perioadă de timp a slujit la Biserica “Acoperemântul Maicii Domnului” din localitatea Acmanghit, jud. Cetatea Albă, apoi transferat la 1 februarie 1936 la Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Uspensca, același județ.  

În anul 1944, părintele Nicolae Braga se refugiază în România. Revine în RSSM și la 3 ianuarie 1945, fiind numit de către autoritățile eparhiale, slujitor la Biserica “Sf. Arh. Mihail și Gavriil” din Ermoclia, r-nul Căușeni, jud. Bender. La 20 iunie 1950 a fost transferat la biserica din Taraclia, r-nul Căinari, apoi la 24 februarie 1951 transferat la biserica din satul Feștelița, r-nul Căușeni.

În luna decembrie a anului 1951, părintele Nicolae Braga a fost arestat. Era învinuit de activitate antisovietică, fiind condamnat conform art. 54 CP al RSSU la 25 ani privațiune de libertate. A fost eliberat din detenție înainte de termen, la 29 ianuarie 1958. Revine în RSSM, slujind în continuare la biserica din localitatea Tașlâc, r-nul Dubăsari. 

                                   Protoiereu Ioan Lisnic